♦ Datele statistice arată că situaţia economică nu este chiar atât de rea şi nici viitorul atât de sumbru pe cât se pare, dacă priveşti preţurile la raft, în magazinul de la colţul străzii ♦ Inflaţia este sus, dar vânzările cresc şi consumul creşte, în ciuda inflaţiei.

În urmă cu un an, costul unui curs la şcoala de soferi era, într-o mică şcoală din cartierul Obor, de 1.600 de lei. Acum a ajuns la 2.000 de lei. În plus, dacă te-ai programat în octombrie, nu găseşti instructor decât în decembrie. Pentru că un instructor s-a mutat la altă şcoală unde cursul este de 5.000 de lei, aşa că el câştigă mai mult, altul a plecat şi s-a angajat STB (Regia de Transport Bucureşti) unde are un salariu în mână de 5.000 de lei şi nu mai are nici grija zilei de mâine pentru că nimeni nu-l dă afară de acolo.

Şi, totuşi, afacerile în industria auto cresc. INS consemnează un plus de 4,6% comerţul cu ridicata şi cu amă­nuntul, în industria auto, în ciuda creş­terii puternice a preţului car­buranţilor. PIB-ul României va creşte cu 4-5% în acest an, spun majoritatea previziunilor statistice.

Economiştii consultaţi de ZF au spus că, da, creşterea vine din consum (pe partea de utilizare a PIB). Ceea ce stimulează PIB-ul pe partea lui de formare.

Trebuie aşteptate datele Statisticii care să indice clar care este sursa creşterii economice din T3, de exemplu, întrucât industria este într-un uşor declin, iar agricultura este la pământ, din cauza secetei. Din datele lunare publicate însă de INS pare că serviciile sunt cele care susţin economia. Şi lor li se adaugă construcţiile.

Cifra de afaceri în servicii prestate populaţiei a avut, la nouă luni din 2022, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, un plus de 26,7%. În retail avansul este de 4,5%.

Comerţul en-gros a avut, la nouă luni, an/an, un plus de 25%.

Construcţiile au ajutat şi ele - au crescut în primele nouă luni ale anului cu 8,9% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Nu au o pondere mare în PIB, dar susţin economia pe plus. În construcţii, avansul vine din „construcţii nerezidenţiale”, un plus de 17% care, într-o măsură, sunt şi inves­tiţii ale statului. Investiţiile statului în infrastructură  au fost în stag­nare (drumuri, poduri), în vreme ce investiţiile rezidenţiale (private) au avansat cu 5%. Datele ministerului Finanţelor arată însă că statul a investit, la nouă luni din an, 19 mld. lei (cheltuieli de capital), cu 20% mai mult decât în primele luni din2021.

Comisia Naţională de Prognoză antici­pează că economia va creşte în acest an cu 4,6% şi cu 2,8% în anul ce vine. Prognoza Comisiei Europene estimează o creştere de 5,8% în acest an, dar de doar 1,8% în 2023. Inflaţia şi răz­boiul de la graniţă vor afecta creş­terea, cred experţii Comisiei Euro­pene. În ciuda spaimelor, oamenii nu se închid în case. În Piaţa Obor, cea mai mare şi mai ieftină piaţă din Bu­cureşti, cel mai amărât strugure nu are un preţ sub 10 lei kilogramul. Şi oa­menii îl cumpără şi pe acest strugure amărât.

Piaţa Obor şi orice piaţă din România ar trebui să devină un „etalon al crizelor”. Când roşiile şi castraveţii vor putrezi pe tarabele din piaţă, atunci e criză. Când va trebui să aştepţi o oră la benzinărie ca să faci plinul, atunci e criză.

Până atunci, în servicii, la 9 luni (an/an), afacerile în restaurante consemnează un plus de 28,4%. Turismul a crescut cu 36 %, serviciile de înfrumuţesare cu 23%, cele de curăţenie cu 21%. Total creştere în servicii: 27%.

Comisia Naţională de Prognoză anticipează că economia va creşte în acest an cu 4,6% şi cu 2,8% în anul ce vine. Prognoza Comisiei Europene estimează o creştere de 5,8% în acest an, dar de doar 1,8% în 2023. Inflaţia şi războiul de la graniţă vor afecta creşterea, cred experţii Comisiei Europene.