Odată cu începutul noului an, trei evenimente vor avea un im­pact pe termen lung asupra relaţiilor Gazprom cu Europa de Sud-Est, afectând întreaga piaţă europeană, scrie Deutsche Welle.

Pe 1 ianuarie, preşedintele sârb Aleksander Vucic a celebrat furnizarea de gaze ruseşti către ţara sa printr-o rută diferită, şi anume prin intermediul Balkan Stream, parte a gazoductului TurkStream. Cu numai câteva ore mai devreme, Bulgaria a început să primească gaze azere via TAP, preşedintele bulgar Boiko Borisov anunţând cu această ocazie sfârşitul monopolului Gazprom asupra pieţei locale.

Al treilea eveniment a fost inaugurarea unui nou terminal GNL în apropiere de insula croată Krk. Primirea de gaze naturale lichefiate din America a reprezentat pentru Croaţia, care fusese alimentată cu gaze aproape exclusiv de Gazprom, un salt către diversificare. Ţara poate exporta de asemenea gaze către Ungaria, Ucraina şi alte ţări.

Teoretic, Croaţia ar putea pune capăt cooperării cu Gazprom imediat, însă acest lucru nu se va întâmpla probabil. Totuşi, cota de piaţă a Gazprom va scădea. Gigantul rus va fi expus astfel unei concurenţe serioase în Croaţia. Se crede că Ungaria va primi mare parte a gazelor din Krk, Ucraina fiind de asemenea un posibil client.

În timp ce terminalul din apropiere de Krk înseamnă pierderea rolului de monopol pentru Gazprom în Croaţia şi o competiţie sporită în Ungaria, lansarea SGC va însemna pierderea controlului şi asupra Bulgariei pentru gigantul rus şi o competiţie mai intensă pe pieţele Greciei şi Italiei. Presiunea în acest caz va veni din partea gazelor mai ieftine din Azerbaidjan.

SGC este un sistem de două gazoducte, TANAP şi TAP. În Balcani, pierderile Gazprom ar putea fi chiar mai mari.

Între timp, Gazprom a anunţat că va relua lucrările la Nord Stream 2, un proiect controversat, considerat de americani şi unele state est-europene în frunte cu Polonia drept un proiect politic menit să întărească dependenţa Europei de Rusia, potrivit Financial Times.

Lucrările de construire a gazoductului către Germania vor fi reluate în această săptămână în pofida sancţiunilor americane care au pus proiectul pe pauză timp de peste un an.

Gazprom va începe lucrările pe secţiunea Mării Baltice administrată de Danemarca în pofida măsurilor luate de Washington pentru contracararea proiectului finanţat de cinci dintre cele mai mari companii de energie ale Europei.

Gazprom va folosi nava Fortuna şi două nave de suport, lucrările putând fi finalizate în aproximativ patru luni.

Naz Masraff, director în cadrul Eurasia Group, arată că preşedintele ales american Joe Biden va fi probabil mai deschis la compromis având în vedere dorinţa sa de a reclădi relaţiile cu Europa.

Între timp, statul german Mecklenburg-Vorpommern intenţionează să creeze o fundaţie pentru susţinerea finalizării Nord Stream 2 pe fondul ameninţării cu noi sancţiuni americane, notează Intellinews.

Parlamentul statului a dat undă verde iniţiativei, fundaţia urmând să cumpere materialele necesare pentru construirea gazoductului.