Vânzările de bunuri de larg consum au crescut anul trecut în România cu 15,8% în valoare, însă avansul este exclusiv dat de scumpirile record, dat fiind că în volum - ca număr de bucăţi - piaţa a stagnat, arată o analiză a companiei de cercetare de piaţă Nielsen, citată de Ziarul Financiar.

Situaţia nu este caracteristică doar pieţei locale, în toate ţările analizate inflaţia punându-şi amprenta asupra acestei industrii.

Totuşi, România a postat una dintre cele mai mari creşteri, deci s-a confruntat cu una dintre cele mai mari inflaţii, similară cu cea din Polonia. Pe primele locuri se situează Turcia (cu o dublare a preţurilor practic, dat fiind că piaţa în volum a stagnat), Kazahstan, Belarus, Bulgaria, Ungaria şi Serbia.

Este evident astfel că Europa de Est a fost cea mai afectată de inflaţia record, apropierea de războiul ruso-ucrainean favorizând creşteri şi mai alerte de preţ.

În ceea ce priveşte consumul, datele Nielsen arată că piaţa a stagnat în volum în România, adică românii nu au cumpărat mai puţine unităţi, ci mai degrabă au cumpărat mai ieftin ori la ofertă.

În alte ţări, cum ar fi statele baltice, piaţa are un declin puternic în volum, semn că oamenii şi-au ajustat coşul de cumpărături pe fondul inflaţiei. Deşi şi aici scumpirile au fost record, scăderea în volum a pieţei FMCG a făcut ca în valoare creşterea să fie temperată. „Deşi România se situează pe locul 7, alături de Polonia, în topul creşterilor valorice din estul Europei, ne aflăm într-o situaţie mai fericită decât majoritatea regiunii în ceea ce priveşte consumul, şi asta pentru că suntem una dintre puţinele ţări care nu au scăzut în volum la nivelul întregului an 2022. Totuşi, şi la noi încetinirea consumului a devenit evidentă în ultimele două trimestre ale anului trecut“, spun analiştii Nielsen. Ei adaugă că în România piaţa a scăzut în volum cu 2,6% în ultimul trimestru, pe fondul unor majorări de preţuri de 21,7% versus ultimele trei luni din 2021.

În acest context al scumpirilor pe bandă rulantă, ce au făcut retailerii? Au redus promoţiile şi ofertele, mai puţin la alimente, spun analiştii Nielsen. În ceea ce priveşte segmentul alimentelor, acesta este cel mai important pentru comercianţi şi aici se dă bătaia cea mai mare pe preţuri, aşa că acest lucru ar putea explica activitatea promoţională.

„În 2022, majoritatea retailerilor şi-au redus ofertele promoţionale, sub presiunea preţurilor în creştere. În trimestrul al patrulea al anului 2022, 21,9% din vânzările din comerţul modern s-au desfăşurat în cadrul ofertelor promoţionale, ponderea fiind în scădere faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Singura macrocategorie de produse care a crescut nivelul promoţional a fost cea a produselor alimentare.“

Iar asta în contextul în care consumatorii au vânat promoţiile şi ofertele, spun reprezentanţii companiei de cercetare de piaţă. Ei au căutat produse mai ieftine, orientându-se, spre exemplu, spre mărci private.

Deşi inflaţia este de aşteptat să scadă în 2023, asta nu înseamnă că preţurile vor scădea, ci doar nu vor mai creşte la fel de repede. În acest context, consumatorii spun că vor renunţa să cumpere produse neesenţiale (64% dintre consumatori) şi/ sau îşi vor face cumpărăturile din magazine de tip discounter (54%).

Inflaţia a devenit o problemă încă de la finalul lui 2021, dar situaţia s-a acutizat anul trecut, când aproape toate produsele au suferit scumpiri. Asta a dus la creşteri de vânzări în valoare, dar relevantă în această situaţie e evoluţia în volum. Ea arată cel mai bine apetitul de consum.

Datele Nielsen relevă că toate macrocategoriile de produse FMCG au înregistrat creşteri valorice în 2022. Cel mai puternic avans este cel al categoriei de produse alimentare (plus 20,1%) - care reprezintă 54% din totalul coşului de cumpărături din România, urmată de băuturile nonalcoolice (15%). Vânzările de produse nonalimentare au crescut în valoare cu 11,7%, iar bău­turile alcoolice cu 6,1%.

Dacă la macrocategorii există creş­teri pe linie, o analiză mai în pro­funzime, pe categorii, arată altceva.

„Deşi 81% din categoriile de produse au crescut în valoare în 2022, doar 43% dintre ele au crescut şi în volum.“ Asta înseamnă că în mai bine de jumătate din cazuri există o scădere în volum, deci o scădere a apetitului de consum în 2022. Pe plus au rămas carnea, pâinea şi snackurile sărate.