Liderii companiilor vor fi cei care creează poveşti, vom avea un lidership care se învârte în jurul cuvintelor, capacităţii de a inspira, a explica şi de a oferi sens, spune Kjell Nordström, scriitor, economist, profesor la Institutul de Afaceri Internaţionale la Stockholm School of Economics, într-un interviu pentru Ziarul Financiar.

Nordström este în prezent profesor la Institutul de Afaceri Internaţionale (IIB) de la Stockholm School of Economics din Suedia. El este scriitor şi cunoscut ca unul dintre cei mai importanţi cercetători ai întreprinderilor multinaţionale şi a pieţei globale. În trecut, a fost consilier pentru mai multe corporaţii importante.

„Probabil că vom vedea o schimbare în ceea ce priveşte leadershipul companiilor. Dacă ne uităm la liderii afacerilor din urmă cu 100 de ani, toţi aveau experienţă în domeniul militar sau juridic. Acum 80 de ani au început să vină din urmă inginerii şi să dispară militarii şi avocaţii. Şi apoi au venit inginerii, cu studii tehnice şi sofisticaţi. Puţin mai târziu, în Europa, au venit la putere liderii care lucrau de obicei în economie sau în departamentul de contabilitate sau ceva de genul acesta, cei care au un MBA, experienţă în afaceri au început să devină lideri ai afacerilor, oameni specializaţi în marketing şi inginerie. Ei vorbeau o altă limbă şi arătau diferit, se comportat diferit. Acum nu cred că este sfârşitul acestei istorii, cred că este începutul următorului pas. Vom vedea acum lideri care sunt mai mult povestitori, care sunt capabili să spună de ce suntem aici, ce vom face continuare”, a spus Kjell Nordström pentru ZF.

Drept exemplu el vorbeşte despre Elon Musk, despre care crede că se pot spune multe lucruri, dar ceea ce face este, practic, să creeze poveşti despre libertatea de exprimare şi Twitter.

„El face altceva, spune o poveste, motivează oamenii să i se alăture, de la bănci la politicieni, la angajaţi. El nu vorbeşte doar cu cei care înţeleg, ci vorbeşte cu toată lumea. Vom vedea mai mulţi dintre aceşti povestitori, cei care au această capacitate de a folosi cuvintele pentru a conduce, a motiva, a inspira şi a crea un pic de dramă pentru că asta atrage atenţia şi oferă ceva care sună aproape banal: un pic de sens. În principiu, vom trece de la ceea ce aş numi leadership tehnic, care a devenit un tip de leadership de afaceri, la ceva care se învârte în jurul cuvintelor, capacitatea de a inspira, explica şi oferi sens.”

Când vine vorba despre evoluţia businessurilor, a economiilor din întreaga lume, el subliniază două lucruri, iar unul dintre ele este că astăzi avem o criză a gazelor naturale şi a energiei în Europa, în special în Germania, care are 100 de milioane de oameni, aproape un sfert din Uniunea Europeană.

„Ei sunt extrem de dependenţi de gazul din Rusia. Ştim cu toţii că acest lucru pune o presiune enormă asupra economiei şi industriei germane. Peste şapte ani, poate că vom trimite Moscovei o scrisoare de mulţumire pentru că ne-a făcut să accelerăm procesul de transformare a industriei noastre şi ne-a făcut independenţi din punct de vedere energetic şi am că am început să facem aceşti paşi brutali. Paşii pe care va trebui să îi facem pentru a scăpa de dependenţa de combustibili fosili, de gaze, de Rusia, de Iran, de Libia şi de multe alte dintre aceste state pe care nu vrem să le susţinem cu bani vor fi foarte grei. Se vorbeşte despre asta de 20 de ani, poate chiar 40. Acum trebuie să o facem nu pentru că vrem, ci pentru că trebuie. Acesta ar fi primul lucru.”

Regionalizarea va conduce la creştere în România, în Europa, în ţările baltice şi pe mulţi dintre membrii Uniunii Europene. Pentru că acum avem nevoie de uniunea noastră. Acum ne vom folosi de Uniunea Europeană şi acum vom investi în uniunea noastră într-un mod complet diferit. Înainte de această perioadă aveam acea idee că trebuie să mergem la nivel global, trebuie să fim în Myanmar, în Pakistan, în Tadjikistan. Astăzi ar trebui să ne concentrăm asupra operaţiunilor regionale europene. Vom vedea din ce în ce mai mult această logică. Deci, în viitorul apropiat, va fi creştere în cadrul Uniunii şi va fi în special în regiunile cu investiţii insuficiente din Uniunea Europeană

Al doilea aspect pe care economistul îl subliniază este cel al regionalizării modului de a face afaceri în anii ce vor urma.

„În al doilea rând, regionalizarea va conduce la creştere în România, în Europa, în ţările baltice şi pe mulţi dintre membrii Uniunii Europene. Pentru că acum avem nevoie de uniunea noastră. Acum ne vom folosi de Uniunea Europeană şi acum vom investi în uniunea noastră într-un mod complet diferit. Înainte de această perioadă aveam acea idee că trebuie să mergem la nivel global, trebuie să fim în Myanmar, în Pakistan, în Tadjikistan. Astăzi ar trebui să ne concentrăm asupra operaţiunilor regionale europene. Vom vedea din ce în ce mai mult această logică. Deci, în viitorul apropiat, va fi creştere în cadrul Uniunii şi va fi în special în regiunile cu investiţii insuficiente din UE”, detaliază Kjell Nordström.

Astfel, există oportunităţi cu siguranţă oportunităţi de creştere pentru România în această perioadă, oportunităţi care vor veni într-un context de regionalizare a modului de a face afaceri, de a alege partenerii de business sau furnizorii.

„Acum este momentul să o faceţi, pentru că toată lumea va căuta parteneri. Poate fi în industria auto, unde ştiu că aveţi o mulţime de companii active care sunt competitive la nivel internaţional. Vom găsi parteneri aici, nu în Indonezia, este prea riscant. Toată lumea a văzut riscul cu lanţul de aprovizionare din cealaltă parte a globului. Cred că, teoretic, ştiam cu toţii că este un risc, dar am simţit că a fost ca un experiment în timpul crizei COVID şi mai târziu cu războiul.“

„ Am simţit cât de sensibili eram de fapt şi cât de sensibilă era o companie mare precum IKEA, de exemplu, care avea trei fabrici uriaşe de producţie în Rusia. Ei vor căuta o oportunitate de aprovizionare în cadrul Uniunii Europene, ceea ce, desigur, este doar un mic exemplu de modul în care regionalizarea este o veste bună pentru Uniune, pentru România şi multe alte părţi ale UE”, crede Nordström.

În ceea ce priveşte industriile care vor avea oportunităţi de creştere în această perioadă, economistul vorbeşte despre automotive, în IT sau industriile care se dezvoltă pe baza competenţelor lingvistice.

„Este vorba de orice industrie bazată pe ştiinţă. România este competitivă unde se bazează pe ştiinţă sau, ca în acest caz, pe competenţe lingvistice, pe IT. Eram în Ucraina cu o lună înainte de război şi vizitam micul lor Silicon Valley pe care îl aveau la Kiev, care este un loc fantastic, o veche fabrică de motociclete care este transformată într-un centru de IT, un mediu cu firme foarte dinamice, foarte apropiate unele de altele, sute de mici şi mari jucători. Eu au avut o educaţie bazată pe ştiinţele naturii, fizică, matematică care a fost o bază pentru acest lucru. Cunoştinţele lingvistice nu sunt la fel de bune în Ucraina cum sunt în România, dar totuşi au reuşit să facă acest lucru. Acest lucru arată că unele dintre industriile moderne sunt ceea ce noi în comerţul meu numim <<footloose>>, nu au o casă în mod naturală. Ele ar putea fi centrate aici, sau în Ucraina, dar ar putea fi şi la Stockholm.”

Outsourcingul este un caz evident de industrie pe care Kjell Nordström o numeşte „footloose”, adică una care se poate muta oriunde, oricând.

„Aceste industrii au existat întotdeauna şi vor continua să existe. Marea schimbare este că acum vom merge la nivel regional, ceea ce înseamnă că vom căuta oportunităţi aici, mai aproape de locul în care trăim, lucrăm şi de unde venim.”