Pentru ca zona euro să înre­gistreze o revenire semnificativă a creşterii economice cu un boom al consumului, o întreagă generaţie de cetăţeni care obişnuiesc să econo­misească banii şi nu să-i cheltuiască ar trebui să-şi modifice acest compor­tament, scrie Bloomberg.

Asta pentru că o masă de economii acumulate de gospodăriile mai bogate blocate în case de criza coronavirusului este concentrată în rândul europenilor mai în vârstă, care tind să fie mai reticenţi în a-şi deschide portofelele comparativ cu tinerii.

Disponibilitatea acestei generaţii de a-şi schimba obiceiul şi a se folosi de libertate pentru a ieşi şi a cheltui în momentul retragerii pandemiei este vitală pentru recuperarea majorităţii economiilor avansate. Pentru Europa contează cel mai mult, continentul având cea mai ridicată vârstă medie comparativ cu oricare altă regiune a planetei.

Sumele care ar putea fi eliberate sunt vaste, Barclays estimând economiile acumulate la 600 miliarde de euro. Însă Barclays se numără printre cei care se tem că această concentrare a avuţiei în rândul cetăţenilor cunos­cuţi pentru atitudinea conservatoare faţă de cash ar putea limita orice beneficii.

Deutsche Bank esti­mează că revenirea în forţă la consumerism ar putea adăuga apro­ximativ 1% la creşterea pe 2021, un procent însemnat pentru o economie pe care FMI o vede avansând cu 4,4%.

O astfel de revenire ar fi vitală pentru alimentarea boom-ului zonei euro, nu în ultimul rând pentru că regiunea are nevoie de driveri suplimentari de creştere în condiţiile în care redresarea sa rămâne în urma celei din SUA şi China.

Datele legate de vânzările de retail arată că cheltuielile pe bunuri s-au menţinut în general ridicate, dar este mai puţin clar cât de puternică va fi recuperarea serviciilor având legătură cu consumatorul în momentul redeschiderii afacerilor.

BCE are o abordare prudentă în această privinţă. Ultimele sale estimări arată că rata economisirii, care aproape s-a dublat la 25% în timpul lockdown-urilor anul trecut, va reveni în cele din urmă la nivelurile de dinaintea crizei, în timp ce economiile suplimentare acumulare în această perioadă nu vor scădea semnificativ.

Există mai apoi problema nesiguranţei economice, care ar putea frâna cheltuielile.

„Factorul cheie pentru transformarea acestor economii în cheltuieli şi susţinere directă pentru activitate este încrederea“, declara recent guvernatorul băncii centrale franceze Francois Villeroy de Galhau.