Klaus Iohannis a spus, joi, că „virusul e real, nu are culoare politică, nu poate fi interzis prin lege şi nici nu dispare de la sine”, motiv pentru care şeful statului a făcut apel la Parlament să adopte urgent cadrul de care este nevoie pentru ca autorităţile să acţioneze în cazul pandemiei.

„Este nevoie ca împreună, uniţi, autorităţi, politicieni, jurnalişti, societate civilă, dincolo de viziunile care ne despart, să transmitem cetăţenilor un mesaj unitar. Virusul este real, nu are culoare politică, nu poate fi interzis prin lege şi nici nu dispare de la sine prin simpla negare a existenţei lui. De aceea, fac un apel la Parlament să adopte urgent cadrul de care este nevoie pentru ca autorităţile să acţioneze pentru protejarea sănătăţii oamenilor”, a declarat Klaus Iohannis.

El a făcut un apel de colaborare loială între instituţiile fundamentale ale statului.

„Acum nu este momentul disputelor politice şi al orgoliilor. Interesul comun al tuturor, în acest moment, trebuie să fie, mai presus de orice, salvarea vieţii românilor şi protejarea cetăţenilor ţării noastre. În astfel de momente de cumpănă pentru o întreagă ţară, politicienii din toate partidele trebuie să fie la înălţimea funcţiilor deţinute. Vedem permanent în ultimele săptămâni tot felul de contre şi dispute despre o măsură sau alta. România şi românii au nevoie din partea politicienilor nu doar de verva discursurilor politice, uneori subsumate interesului de campanie, ci de argumente raţionale, solide, de disponibilitate de a asculta experţii din domeniu şi de a găsi soluţiile cele mai bune pentru societate”, a adăugat şeful statului.

Preşedintele Iohannis a anunţat că a transmis Parlamentului, conform legii, informarea privind starea de urgenţă instituită pe întregul teritoriu al României prin cele două decrete, semnate pe 16 martie şi, respectiv, 14 aprilie, document care prezintă în mod sintetic şi transparent acţiunile şi iniţiativele pe care le-am avut pe perioada stării de urgenţă pentru a atinge obiectivele prioritare urmărite, respectiv protejarea sănătăţii cetăţenilor, limitarea efectelor pandemiei, protejarea şi relansarea economiei.

„Totodată, documentul propune şi o serie de măsuri menite să îmbunătăţească în viitor capacitatea de răspuns din partea statului în faţa unor provocări similare. (...) Realitatea din toate ţările afectate ne arată acum, fără echivoc, că pericolul unei răspândiri masive a virusului, care să nu poată fi ţinută total sub control, a putut fi evitat doar prin adoptarea de măsuri ferme. România a acţionat la timp şi eficient. În data de 16 martie, am semnat decretul privind instituirea stării de urgenţă, în urma evaluării situaţiei epidemiologice naţionale şi internaţionale, a discuţiilor din cadrul CSAT, a consultării membrilor Guvernului şi a dialogului cu specialiştii în epidemiologie şi sănătate publică, protejarea şi siguranţa cetăţenilor fiind obiectivul fundamental. Unica raţiune a acestor măsuri restrictive a fost evitarea unui scenariu negru, caracterizat printr-un val masiv de victime şi îmbolnăviri, un scenariu care ar fi fost inevitabil mai ales în condiţiile în care România nu avea niciun fel de stocuri medicale pentru situaţii de urgenţă, iar toate statele lumii erau angrenate într-o cursă contra cronometru pentru achiziţia aceloraşi resurse sanitare”, a mai spus Iohannis.

El a mai afirmat că, în evaluarea situaţiei şi aprecierea necesităţii instituirii stării de urgenţă, a luat în considerare una dintre caracteristicile esenţiale care diferenţiază România de celelalte state europene, şi anume existenţa celei mai numeroase diaspore din Europa.

„În contextul pandemiei, revenirea pe teritoriul naţional a unui număr important de români din diaspora, inclusiv din zone puternic afectate de epidemie, a reprezentat una dintre cele mai mari provocări pentru autorităţile române şi un argument pentru instituirea stării de urgenţă. Într-un context dominat de evoluţii nefavorabile, a fost nevoie de o intervenţie rapidă, coordonată şi eficientă din partea autorităţilor pentru sprijinirea populaţiei şi a agenţilor economici, precum şi de un comportament responsabil şi solidar din partea cetăţenilor. Evoluţia situaţiei epidemiologice la nivel naţional a condus la evidenţierea unor carenţe majore în cele mai importante sisteme ale statului, în special în cel medical, unde s-a constatat lipsa materialelor care să acopere şi nevoile urgente, esenţiale. Mai mult, pandemia a scos la iveală o serie de fragilităţi sistemice, precum o economie naţională puternic dezechilibrată, lipsa investiţiilor publice, productivitate scăzută şi o capacitate administrativă redusă”, a apreciat şeful statului.

În opinia lui, criza COVID-19 a pus o presiune uriaşă pe marile sisteme publice, care, „ani la rând, au fost subfinanţate şi, uneori, gestionate fără simţ de răspundere”.

”Diletantismul şi lipsa de responsabilitate a guvernărilor anterioare au avut un impact negativ asupra capacităţii statului de a răspunde unei asemenea ameninţări. Din cauza vulnerabilităţilor sistemice, efortul autorităţilor române de a gestiona o criză de o asemenea anvergură a fost cu atât mai anevoios.

În pofida acestor condiţii deosebite, instituţiile implicate direct în managementul crizei au reuşit, prin implementarea unor măsuri dure, excepţionale, să diminueze efectele negative ale epidemiei COVID-19, acţionând rapid, proporţional şi eficient. Acest lucru ar fi fost imposibil fără profesionalismul şi dedicarea personalului medical. Datorită modului în care toţi actorii implicaţi şi, în special, cei aflaţi în prima linie şi-au făcut datoria, a fost evitată o criză sanitară de proporţii şi au fost salvate numeroase vieţi omeneşti”, a mai spus Klaus Iohannis, care a apreciat că răspunsul cetăţenilor la apelul autorităţilor a fost unul covârşitor pozitiv.

„Totuşi, această pandemie ne-a pus în faţă tabloul a 30 de ani de eşecuri în organizarea şi administrarea statului român. Sunt carenţe majore, imposibil de suplinit în doar câteva luni. Efortul de construcţie a unui stat eficient va fi unul de durată, de aceea reformarea marilor sisteme publice nu mai poate fi amânată la nesfârşit. Paşii mari care s-au făcut acum, în direcţia unei ample digitalizări, de exemplu, trebuie continuaţi în mod accelerat. Tot ce s-a dovedit în această perioadă că nu funcţionează trebuie aşezat pe baze corecte. Tocmai de aceea, o parte importantă a informării pe care am trimis-o Parlamentului este reprezentată de un set de măsuri propuse pentru ca, în viitoare situaţii de criză, valorificând lecţiile acestei experienţe, statul să dispună de o capacitate crescută de răspuns pentru a proteja eficient cetăţeanul”, a mai menţionat şeful statului.

El a reiterat apelul cătrre români să respecte măsuri anti-COVID-19.

„Să purtăm mască, să respectăm distanţarea fizică şi să ne spălăm des pe mâini! Asta ne spun medicii. ceste trei măsuri nu sunt menite să ne facă viaţa mai grea, ci, dimpotrivă, să ne protejeze. Ele ne asigură libertatea de a face în siguranţă aproape toate activităţile de care ne bucuram înainte de pandemie. Să nu pierdem ceea ce am câştigat deja! Suntem o naţiune puternică şi putem să trecem împreună cu bine şi peste această perioadă”, a conchis preşedintele Iohannis.