„Probabil că este perioada cea mai plină de provocări din istoria acestei industrii - vedem măsuri fără precedent impuse de guverne, există un impact economic semnificativ, a devenit destul de politic contextul”, descrie József Váradi, CEO-ul companiei Wizz Air perioada cu turbulenţe prin care trece industria aviaţiei în prezent, într-un interviu acordat Business MAGAZIN.

Una dintre dificultăţile menţionate de el se leagă de faptul că fiecare ţară a setat diferite măsuri în lupta împotriva coronavirusului, iar compania sa operează în 45 de ţări. CEO-ul Wizz Air spune că chiar dacă aveau o poziţie de cash bună, cu lichidităţi în valoare de 1,5 miliarde de dolari la momentul în care a început criza sanitară potrivit informaţiilor din presa internaţională, nu sunt imuni situaţiei – în perioada stării de urgenţă şi a măsurilor de lockdown din diverse ţări, au ţinut la sol aproape toată flota companiei.

Acum au ajuns să opereze la 80% din capacitate comparativ cu anul trecut, iar acum numărul pasagerilor este din nou pe un trend descrescător.  „Suntem într-un rollercoaster al businessului când vine vorba despre capabilitatea oamenilor de a zbura şi limitele impuse de autorităţi în acest sens, dar în acelaşi timp am stat alerţi în ceea ce priveşte oportunităţile referitoare la viitor - în ultimele şase luni am decis să mutăm din capacitate - am deschis 10 noi baze operaţionale  - investim şi în viitor şi credem că vom ieşi din această situaţie cu un business puternic.” CEO-ul Wizz Air recunoaşte că au fost nevoiţi să facă şi disponibilizări şi au renunţat la circa 1.000 de angajaţi, respectiv aproximativ 25% din numărul total al acestora. „Wizz Air este una dintre puţinele companii ale lumii care îşi măreşte constant flota - în ultimele luni am primit 20 de livări noi de aeronave şi este important să vedeţi măsura disponibilizării angajaţilor ca fiind una temporară - după ce se vor schimba circumstanţele şi vom putea zbura din nou, ne vom întoarce la cei mai mulţi dintre aceşti angajaţi şi vom încerca să îi reangajăm”, detaliază el. Cine va suferi cel mai mult ca urmare a acestei crize?

„Cred că operatorii tradiţionali de zbor vor fi cei care vor suferi cel mai mult ca urmare a acestei crize, ei au început cu probleme această criză - Tarom pierdea deja bani anterior, aceşti operatori aerieni se bazează un model aerian de conectare între diferite huburi şi destinaţii, astfel că îşi vor reveni mai greu decât operatorii care se bazează pe  zborurile point to point (cum este al operatorilor low-cost).” El precizează că operatorii low-cost şi-au recuperat mai mult din capacitate decât operatorii tradiţionali, iar pe măsură ce timpul va trece, vor exista mai multe presiuni asupra operatorilor de stat.

„Este interesant de văzut cum va interveni statul, pe cine va susţine şi pe cine nu, credem că Wizz Air nu are nevoie de ajutoare de stat, ne putem descurca singuri prin mecanisme de piaţă, dar vedem în mod clar că, dacă te uiţi la România, atât Blue Air, cât şi Tarom, au fost nevoite să primească un ajutor de stat şi nu cred că acestea vor fi suficiente - vor mai trece prin probleme din punctul de vedere al lichidităţii. Din punct de vedere structural, operatorii tradiţionali vor fi pierzătorii acestei situaţii”, spune el. De asemenea, subliniază că pe piaţa din România, Wizz Air deţine o cotă de piaţă mai mare decât Blue Air şi Tarom la un loc, prin urmare nu înţelege de ce Guvernul decide să injecteze lichidităţi în aceste companii.

„Tarom nu a făcut bani - probabil niciodată, dar cu siguranţă nu în ultimii 10 ani - aşadar acel business, acea companie, nu are şanse de supravieţuire. Guvernul va trebui să decidă dacă va lăsa piaţa să evolueze sau dacă va continua să intervină, dar cred că de asemenea trebuie să recunoască faptul că plăteşte bani ai contribuabililor români pe Tarom şi ei nu vor să zboare cu Tarom, dacă contribuabilii români ar fi vrut să zboare cu Tarom, ar fi făcut acest lucru, iar Tarom şi-ar fi vândut toate biletele la preţul solicitat de ei”, îşi descrie el perspectiva asupra companiei româneşti de stat. De asemenea, el crede că Wizz Air ar putea să înlocuiască compania românească: „Tarom nu este un supravieţuitor pe termen lung, aşadar ar fi trebuit să dispară şi să fie înlocuită de jucători precum al nostru.

Dacă Tarom nu a făcut bani în ultimii 10 ani, iar aceştia au fost cei mai buni pentru industrie, atunci acel operator aerian nu va face niciodată bani”. El spune că după turbulenţele generate în industrie de criza coronavirusului, operatorii low-cost vor fi cei care vor ieşi câştigători. „COVID-19 reaşează industria şi îi diferenţiază pe jucători, cred că Wizz Air va fi unul dintre câştigători şi va ieşi mai puternic, cu un business mai mare, o cotă de piaţă mai ridicată după pandemie - acele companii care se poticneau anterior pandemiei, cu siguranţă vor avea de suferit şi după aceasta, vor dispărea sau îşi vor micşora businessurile substanţial.” Modelul low-cost se va menţine şi în anii următori, spune ferm CEO-ul WizzAir. „Dacă vă uitaţi la Wizz Air, am adus aeronave noi, beneficiem de calităţile tehnologice ale acestora, ne permitem să menţinem tarifele la fel de reduse şi să luăm cotă de piaţă de la alţi jucători.

Majoritatea companiilor aeriene şi-au anulat comenzile de aeronave noi, acest lucru înseamnă că flota lor îmbătrâneşte, aeronavele vor fi mai puţin eficiente, mai costisitoare şi vor avea un avantaj competitiv în a se deschide. Noi vom oferi tarife reduse în continuare, le garantăm ca şi în trecut”. În ceea ce priveşte perspectivele de dezvoltare a pieţei locale, spune că aceasta este una dintre cele strategice pentru compania pe care o reprezintă. „România este una dintre pieţele strategice pentru noi, acoperim toată ţara, nu zburăm doar din Bucureşti, ci de pe aproape toate aeroporturile din România, avem un număr mare de baze operaţionale, suntem un operator mare, suntem lider de piaţă, căutăm în continuare oportunităţi de expansiune - recent am deschis aeroportul Bacău, chiar în mijlocul crizei COVID-19, suntem dedicaţi ţării şi vrem să investim constant în aceasta”. Spune că nu exclud dezvoltarea de rute interne (au operat o perioadă scurtă de timp între Cluj-Napoca şi Bucureşti), dar s-ar putea să reia acest tip de curse în contextul în care rutele interne au devenit mai importante pe măsură ce oamenii au început să călătorească mai mult în ţară.

„Nu vreau să îmi asum un angajament prematur, dar luăm în calcul dezvoltarea de rute interne pe piaţa din România”, precizează el. El descrie piaţa locală drept una „mare, comparabilă cu a Poloniei, o piaţă concurenţială. România este perfectă pentru strategia Wizz Air”. Obiectivul pentru următorii 5-6 ani pentru piaţa din România este de a dubla traficul de pasageri: „Am ajuns la 10 milioane de pasageri anual - dacă scoatem COVID-19 din ecuaţie, în 5-6 ani ar trebui să dublăm acest număr”. CEO-ul Wizz Air a vorbit şi despre infrastructura aeroportuară despre care a spus că pe termen scurt este suficientă, dar în viitor va fi nevoie de asigurarea unei capacităţi mai mari din Capitală: „Bucureştiul a fost mereu sub semnul întrebării în ceea ce priveşte dezvoltarea aeroporturilor - aţi avut Băneasa, care a fost închis - cred că Bucureştiul va trebui să genereze mai multă capacitate de-a lungul timpului”.