Kelemen Hunor a declarat, joi, la Sfântu Gheorghe, că varianta de lucru a proiectului de autonomie a Ţinutului Secuiesc vehiculată în presă săptămâna trecută a fost modificată la câteva articole.

"Nu sunt modificări substanţiale, dar sunt nuanţe importante", a spus preşedintele UDMR.

Kelemen a precizat că proiectul de autonomie va apărea, joi după-amiază, şi pe site-ul UDMR, în limba română şi în maghiară, dar este "aproape gata" şi varianta în limba engleză.

"Intenţia noastră este de a face o dezbatere publică foarte largă. Deci nu începem cu partidele politice parlamentare, ci cu societatea românească, cu formatorii de opinii şi eu cred că asta este ordinea firească a lucrurilor. Este un proiect european, un proiect extrem de detaliat şi în acelaşi timp nu pune în niciun articol sub semnul întrebării statalitatea şi apartenenţa acestei regiuni de statul român, fiindcă foarte multe acuzaţii se duc în această direcţie. Sunt manipulări, sunt încercări de distorsionare a ceea ce gândim noi şi sunt convins că cei care vor citi acest proiect îşi vor da seama că nu este altceva decât doleanţa comunităţii maghiare de a asigura un cadru instituţional pentru păstrarea identităţii naţionale", a afirmat preşedintele UDMR, la o întâlnire cu jurnaliştii locali.

Kelemen a subliniat că este important ca toată lumea, inclusiv "partenerii externi", să înţeleagă că ceea ce se doreşte prin acest proiect se încadrează în acele 14 modele de autonomie existente în Uniunea Europeană.

"Este important să înţeleagă toată lumea, şi partenerii noştri externi, internaţionali, începând cu Partidul Popular European până la celelalte instituţii, că ceea ce dorim noi se încadrează în acele 14 modele de autonomie existente în Uniunea Europeană şi e foarte apropiat de Tirolul de Sud. Deci, nu este ceva extravagant, ceva care nu ar avea un precedent european, în sensul cel mai bun al cuvântului", a declarat liderul UDMR.

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor va prezenta, joi dupa-amiază, la Cluj-Napoca, într-o conferinţă de presă, detaliile proiectului UDMR privind statutul de autonomie.

Potrivit proiectului de autonomie a Ţinutului Secuiesc a Uniunii apărut în presă, pe care conducerea UDMR nu îl comenta, nefiind cel oficial, locuitorii din Ţinutului Secuiesc au dreptul să se adreseze în scris Curţii Constituţionale şi instanţelor judecătoreşti în limba maghiară.

"Ţinutul Secuiesc se constituie ca o regiune autonomă având personalitate juridică în cadrul statului unitar şi indivizibil România, pe baza principiilor autonomiei locale garantate de Constituţie şi prezentului statut, cuprinzând unităţi administrative din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş. (…) Limba maghiară, alături de limba română este considerată limbă oficială în regiune. Redactarea bilingvă este obligatorie pentru toate actele normative cu caracter general precum şi în alte cazuri în care prezentul statut prevede redactarea bilingvă. (…) Cetăţenii rezidenţi pe teritoriul Ţinutului Secuiesc au dreptul să se adreseze în scris Curţii Constituţionale şi instanţelor judecătoreşti în limba maghiară. Instanţele sunt obligate să primească aceste înscrisuri şi să recunoască întreaga lor eficacitate juridică", se arăta în documentul citat.

Reprezentanţii UDMR propuneau ca toate diplomele, documentele, actele de stare civilă, actele notariale, extrasele de carte funciară, facturile şi chitanţele eliberate pe teritoriul Ţinutului Secuiesc de către instituţiile de învăţământ, de cultură, evidenţa populaţiei, carte funciară, precum şi de către alte autorităţi ori societăţi comerciale care funcţionează pe teritoriul Ţinutului Secuiesc, "vor fi redactate, tipărite şi eliberate în limba română şi maghiară", iar toate aceste acte redactate, tipărite şi eliberate pe teritoriul Ţinutului Secuiesc "vor fi recunoscute pe teritoriul întregii ţări ca acte oficiale".

"Cetăţenii au dreptul de opţiune lingvistică. În cadrul relaţiilor cu instanţele judiciare, instituţiile, organizaţiile şi administraţiile publice din Ţinutul Secuiesc, toate persoanele au dreptul să folosească cele două limbi oficiale după alegerea lor. Acest drept obligă instituţiile, organizaţiile şi administraţiile publice, precum şi în general entităţile private, atunci când exercită funcţii publice, să comunice cu cetăţenii în limba pe care o aleg aceştia", se menţiona în forma respectivă de proiect.

De asemenea, în document se sublinia că organele regiunii Ţinutul Secuiesc sunt Consiliul Regional şi Executivul Regional, primul fiind compus din 77 de membri aleşi prin vot universal şi direct pe teritoriul Ţinutului Secuiesc.

"Activitatea Consiliului Regional se desfăşoară în două sesiuni având sediul în municipiul Odorheiu Secuiesc. (…) Consiliul Regional îşi alege preşedintele şi cei trei vicepreşedinţi. Cel puţin unul dintre vicepreşedinţii aleşi trebuie să aparţină altei comunităţi decât cel al preşedintelui. Executivul Regional îşi are sediul în municipiul Miercurea Ciuc şi este compus din preşedintele regiunii care prezidează Executivul şi dintr- un număr de vicepreşedinţi conform deciziei consiliului regional", se mai arăta în proiect.

Reprezentanţii Uniunii propuneau ca preşedintele regiunii să fie preşedintele Executivului Regional şi să reprezinte regiunea, el având dreptul să participe la şedinţele Guvernului României la care sunt tratate probleme ce privesc regiunea.

"Preşedintele regiunii conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale de nivel regional din Ţinutul Secuiesc. Preşedintele regiunii repartizează parte dintre atribuţiile executive membrilor executivului regional prin decret publicat în buletinul oficial al regiunii", se mai arăta în proiect.

În proiect se preciza şi că în fiecare judeţ din Ţinutul Secuiesc este numit un prefect de către Guvernul României, iar prefectul judeţului Harghita va îndeplini şi funcţia de prefect al Ţinutului Secuiesc.

Conform proiectului, autoritatea administraţiei publice locale constituită la nivel judeţean este Consiliul Judeţean "compus din consilierii judeţeni aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat în condiţiile legii, precum şi din preşedintele consiliului judeţean ales prin vot direct".

Iniţiatorii proiectului menţionau că legile, ordonanţele şi ordonanţele de urgenţă ale Guvernului României "pot fi contestate de către preşedintele regiunii sau preşedintele consiliului judeţean după dezbatere în consiliul respectiv pentru încălcarea prevederilor din prezentul statut sau a principiului de protecţie al comunităţilor minoritare".

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) susţinea, despre proiectul de autonomie a Ţinutului Secuiesc vehiculat în presă, că lansarea în spaţiul public a unor teme ce depăşesc cadrul constituţional în ceea ce priveşte justiţia reprezintă "o agresiune la principiile statului de drept".

"Lansarea prin orice mijloc de comunicare în masă de către vectori de imagine - indiferent dacă sunt analişti, jurnalişti, politicieni - în spaţiul public a unor teme ce exced cadrului constituţional în materia înfăptuirii justiţiei în România reprezintă un potenţial de afectare a independenţei şi prestigiului acesteia şi o agresiune la principiile statului de drept", se arăta într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX, în urmă cu o săptămână, de CSM.

Punctul de vedere al CSM a fost făcut public "având în vedere vehicularea şi dezbaterea în mass-media a unui proiect privind Statutul Special al Ţinutului Secuiesc din România".

În replică, UDMR susţinea că CSM şi-a depăşit atribuţiile constituţionale exprimând un punct de vedere politic pe un proiect de lege apărut în presă, referitor la autonomia Ţinutului Secuiesc.