♦ Cheltuielile cu investiţiile din bugetul de stat au fost de 10 mld. de lei, la şase luni din 2022, faţă de un buget de 38 de miliarde de lei alocat pe tot anul ♦ În aceeaşi vreme, investiţiile din fonduri europene au fost de 12 mld. lei din 51 mld. lei promise la început de 2022, pentru întregul an.

Guvernul Ciucă are, la mijlocul lui 2022, un „grad de realizare” de 25% pentru investiţiile propuse pentru tot anul. Din bugetul de stat, guvernul şi-a bugetat investiţii de 38 mld. lei, iar execuţia la iunie arată că statul a investit doar 10 mld. lei, în 6 luni. În vremuri de criză, investiţiile statului trebuie să crească, pentru a susţine economia. Cu toate acesta, scad. Ministrul finanţelor Adrian Câciu spune că este vina inflaţiei.

„Elementele de întârziere pe partea de investiţii sunt cauzate în principal de creşterea preţurilor la materiale de construcţii, care a blocat o serie de constructori să deruleze în continuare activitatea de execuţie pe şantiere. Toţi ordonatorii de credite, toţi colegii din guvern va trebui să recupereze întârzierea în a doua jumătate a acestui an, astfel încât să ne atingem ţinta de investiţii asumată prin legea bugetului de stat”, a spus, ieri, Adrian Câciu.

Este adevărat că, de exemplu, cel mai mare constructor din România, Dorinel Umbrărescu, a transmis luna aceasta către Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) că, în condiţiile actuale de creşteri de preţuri la materiale de construcţii şi utilităţi, se află în imposibilitatea finalizării contractelor publice.

Ulterior, companiile lui Umbrărescu, care au mai multe contracte publice în derulare, cum ar fi tronsoane din autostrada Braşov-Oradea, din drumul expres Craiova – Piteşti sau autostrada de centură a Bucureştiului, au reluat lucrările.

Dar, pe fond, este vina inflaţiei că investiţiile scad? Nu, crede Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri Români (AOAR). „Ca om de afaceri ai întotdeauna datoria să investeşti şi să împingi lucrurile înainte. Aici statul român a dovedit că tot timpul că are alte priorităţi. E vorba de incapacitatea statului de a organiza şi face lucruri. Mediul de afaceri s-a adaptat, a indexat preţurile”, spune el.

În total, statul şi-a propus să investească 89 de miliarde de lei în 2022, din fonduri naţionale şi externe. La jumătatea perioadei a cheltuit doar 21 de miliarde de lei, adică mai puţin de un sfert din cât şi-a propus. Potrivit strategiei fiscal-bugetare, document pe baza căruia s-a construit bugetul de stat în 2022, investiţiile urmau să fie motorul economiei anul acesta.

„Deja se observă o schimbare a paradigmei de creştere în sensul că în anul 2022 investiţiile vor reprezenta motorul avansului economiei”, scrie în documentul citat. Cheltuielile din bugetul de stat cu investiţiile, la 6 luni din 2022, erau de circa 10 miliarde de lei, mai mici cu 4% faţă de cheltuielile cu investiţiile din aceeaşi perioadă din 2021. Pentru tot anul, guvernul şi-a bugetat investiţii din bugetul de stat de 38 de miliarde de lei, astfel că la jumătatea anului a cheltuit doar 25% din buget. Mai mult, experienţa anilor trecuţi arată că guvernul a sacrificat investiţiile în a doua parte a anului, ca să fie în grafic cu deficitul bugetar. Or, ecuaţia bugetului este extrem de complicată în 2022 şi guvernul are de făcut faţă unei avalanşe de cheltuieli sociale începând cu a doua parte a anului, în special cu compensarea preţului la energie.

De asemenea, nici investiţiile din fonduri europene nu au mers mai bine, ba din contră. Guvernul şi-a propus, investiţii de circa 51 mld. lei din fonduri europene. Până la jumătatea anului, a reuşit să cheltuiască mai puţin de un sfert, adică 12 mld. lei.