Atragerea investiţiilor străine în economie, în special în unităţi complexe de producţie, oferă perspective de stabilitate pe termen lung şi creşte capacitatea unei economii de a face faţă volatilităţii financiare din perioadele marcate de incertitudini. Iar când investiţiile provin din state dezvoltate, dincolo de beneficiile clasice, cum ar fi crearea de locuri de muncă, dezvoltarea comunităţilor locale, impactul pozitiv asupra creşterii economice etc., acestea generează şi transfer de tehnologie de ultimă generaţie şi expertiză în domeniu către piaţa locală. În România, contribuţia investiţiilor străine la dezvoltarea economiei este semnificativă, motiv pentru care crearea unui mediu atractiv şi predictibil ar trebui să reprezinte o prioritate la nivel naţional.

Conform Consiliului Investitorilor Străini, în România, companiile cu capital străin sunt de aproximativ 1,6 ori mai productive faţă de media economiei. În plus, rata investiţiilor per salariat este de 1,6 ori mai mare în companiile străine comparativ cu media companiilor locale, iar profitabilitatea per salariat este de 1,5 ori mai bună. Totodată, investiţiile străine creează locuri de muncă nu doar direct, ci şi indirect, în sectoare conexe, atrag muncitori calificaţi, ceea ce poate contribui la perfecţionarea forţei de muncă şi la creşterea salariilor.

În ultimul an, sectoarele din România care au atras investiţiile de cea mai mare valoare, preponderent străine, sunt cel energetic (34% din total), urmat de imobiliare şi construcţii (22%) şi produse de consum (14%), iar ponderea investitorilor străini în valoarea totală a tranzacţiilor în care au fost implicaţi investitori strategici a fost de aproape 70%, conform unei analize Deloitte cu privire la cele mai importante tranzacţii încheiate în 2024.

Factori care contribuie la atragerea investiţiilor străine

Când caută o piaţă investiţională, companiile analizează în principal cadrul legislativ aplicabil investiţiei respective din punct de vedere general, dar şi particular (formalităţile şi aspectele de conformitate), disponibilitatea infrastructurii moderne – accesul facil la drumuri, porturi, reţele de telecomunicaţii şi energie –, forţa de muncă instruită corespunzător, dar şi formele de sprijin de care pot beneficia din partea autorităţilor naţionale şi locale. În plus, accesul la finanţările nerambursabile este un factor cheie în atragerea investiţiilor străine directe sau o soluţie complementară acestora.

În privinţa legislaţiei, trebuie luate în calcul schimbările adoptate în ultimii ani cu privire la examinarea investiţiilor străine în domeniile strategice şi procedura de autorizare prealabilă a acestora. În principiu, este vorba de proiectele de peste două milioane de euro în domenii strategice, care ţin de securitatea naţională sau ordinea publică, derulate atât de investitori din afara UE, cât şi din spaţiul comunitar, inclusiv din România. Doar anul trecut, Consiliul Concurenţei, autoritatea la nivelul căreia activează Comisia pentru examinarea investiţiilor străine directe, a analizat, din perspectiva securităţii naţionale, 471 de proiecte, de patru ori mai multe decât cu un an în urmă.

Georgiana Singurel, Partener, Reff & Asociatii | Deloitte Legal,

Din perspectiva formelor de sprijin, companiile interesate au la dispoziţie, în prezent, o gamă variată de programe de ajutor de stat, inclusiv din fonduri europene nerambursabile, care pot fi accesate pentru finanţarea proiectelor, în special în zonele mai puţin dezvoltate ale ţării. Printre acestea se numără schemele de ajutor de stat, inclusiv din fonduri europene, disponibile pentru judeţele cu un PIB pe cap de locuitor sub 75% din media UE. Concret, cu cât acest indicator este mai mic, cu atât intensitatea ajutorului de stat (sprijinul nerambursabil din costurile eligibile) este mai mare şi poate să ajungă la 60% (sau chiar 70%-80%, în cazul IMM-urilor) în judeţele cele mai sărace.

În prezent, investiţiile străine din România sunt concentrate în câteva judeţe – Bucureşti (aprox. 50%), urmat de Ilfov, Timiş, Prahova şi Braşov. Astfel, pentru a direcţiona proiectele de investiţii către zone mai puţin accesate, este nevoie de menţinerea formelor de sprijin, dar şi de dezvoltarea infrastructurii în domeniile critice.

În concluzie, deşi, în ultimii doi ani, volumul investiţiilor străine în România nu a reuşit să egaleze nivelul record din 2022, credem că există şanse de creştere, mai ales în perspectiva finalizării reformelor asumate prin PNRR, dar şi în cadrul procesului de aderare la OCDE, care vizează exact crearea unui cadru economic stabil, predictibil, bazat pe investiţii, favorabil unei dezvoltări economice pe termen mediu şi lung.