♦ În Franţa marile lanţuri hoteliere se plâng că găsesc cu greu personal calificat. ♦ Economia americană, cea mai mare din lume, ar putea pierde 1.000 de miliarde de dolari până în 2030 din cauza crizei de forţă de muncă din industria manufacturieră.

Marea revenire economică a venit în sfârşit în Europa, însă s-ar putea împotmoli într-o problemă greu de rezolvat şi înainte de pandemie: potrivirea forţei de muncă la nevoile economiei.

Pentru magazinele de lux de pe marile bulevarde ale Budapestei, vestea bună este că marea lor majoritate a supravieţuit pandemiei. Vestea proastă este că acum, când măsurile de lockdown sunt retrase, nu vor găsi suficient personal, scrie presa maghiară.

Cu un deficit de forţă de muncă se confruntă şi sectorul construcţiilor, aceasta fiind una dintre cauzele scumpirii excesive a locuinţelor noi. Iar scumpirile sunt unul din motoarele care au dus la accelerarea inflaţiei, o problemă căreia banca centrală i-ar putea răspunde prin prima majorare de dobândă de anul acesta din UE. Planul de relansare economică al premierului Viktor Orban se bazează pe o explozie a activităţii în sectorul de construcţii.

Şi în Franţa marile lanţuri hoteliere se plâng că găsesc cu greu personal calificat. În Marea Britanie, marea redeschidere a fost sărbătorită de populaţie şi politicieni deopotrivă prin ieşiri în celebrele puburi britanice. Însă, după cum avertizează publicaţii prestigioase precum The Economist şi The Guardian, cârciumile şi întreaga industrie a restaurantelor se îndreaptă spre o criză de personal din cauza lipsei de angajaţi calificaţi din Uniunea Europeană.

Pe termen scurt, restricţiile de călătorie impuse din cauza pandemiei de COVID-19 înseamnă că forţa de muncă nu mai poate trece graniţele la fel de uşor ca înainte de criză. Iar aceasta este o problemă deoarece UE este pe cale să pornească mecanismul de reconstrucţie a economiilor care are la bază un fond de 800 de miliarde de euro pentru investiţii mai ales în industriile verzi şi digitale, unde este nevoie de angajaţi cu calificări speciale, arată Bloomberg.

Prin urmare, insuficienţa forţei de lucru calificate nu este o frână doar pentru planurile de relansare naţionale ci şi pentru cel pan-european. Înainte de criză, penuria de muncitori era o problemă mai acută decât în Occident din cauza migraţiei forţei de muncă spre vest, unde salariile sunt mai mari şi condiţiile de muncă în multe cazuri mai bune. Unele companii est-europene au răspuns provocării prin automatizare, adică prin folosirea la o scară din ce în ce mai mare a roboţilor. IntelliNews scrie că aceasta este o tendinţă care probabil va continua.

O analiză a OCDE a găsit că din grupul celor 32 de state membre ale organizaţiei angajaţii din Slovacia sunt cei mai ameninţaţi de pierderea locului de muncă pe măsură ce companiile îmbrăţişează automatizarea. În SUA, economie care a ieşit din criză mai devreme şi cu viteză mai mare decât cea a Europei, penuria de forţă de muncă se simte deja şi este probabil să persiste mult timp de-acum încolo.

Un studiu al Deloitte şi The Manufacturing Institute arată că economia americană, cea mai mare din lume, ar putea pierde 1.000 de miliarde de dolari până în 2030 din cauza crizei de forţă de muncă din industria manufacturieră.  Bloomberg scrie că această criză vine şi în Europa, unde pagubele ar putea fi mai greu de reparat.

La fel ca SUA, unde creşterea numărului de angajaţi a fost sub aşteptări în aprilie, Europa se va chinui să potrivească forţa de muncă existentă cu posturile oferite. Acest lucru se întâmplă în ciuda şomajului de peste 7% din Uniunea Europeană - şi de peste două ori mai mare în Grecia şi Spania - şi care nu va reveni probabil la nivelurile de dinainte de criză înainte de 2023. Reţelele şi conductele care furnizează noi lucrători au fost întrerupte, ceea ce va avea un impact de durată. Târgurile de locuri de muncă au fost anulate şi programele de formare profesională suspendate. Universităţile au văzut o scădere a numărului de studenţi străini. Brexitul a impus o barieră suplimentară în calea circulaţiei forţei de muncă, deoarece acordul comercial dintre Marea Britanie şi UE aplicat din acest an include restricţii privind circulaţia şi o recunoaştere reciprocă doar limitată a unor calificări.

„În Europa, problemele sunt mai structurale“, a spus Axel Pluennecke, economist la Institutul Economic German din Köln. „În special în profesiile tehnice, domenii precum digitalizarea, decarbonizarea, va exista o cerere mare de muncitori calificaţi. Este justificată întrebarea dacă această cerere va fi satisfăcută.“ Europa simte deja o parte din impactul închiderii frontierelor în timpul pandemiei. Migraţia netă către Germania, cea mai mare economie din Europa, a scăzut cu aproximativ o treime în 2020. Norvegia este lipsită de muncitori specializaţi în industria ospitalităţii şi a relaxat restricţiile de intrare luna trecută pentru a include muncitorii „strict necesari pentru a evita nefuncţionarea proiectelor sau afacerilor pentru în următoarele patru luni.“

Producătorul suedez de baterii Northvolt AB are nevoie de 3.000 de angajaţi pentru o fabrică aflată în construcţie în Skelleftea, iar directorul executiv al acestuia - fostul CEO al Tesla Peter Carlsson - a subliniat în mod repetat accesul la oameni cu experienţă ca fiind o provocare importantă. Un raport al UE din decembrie a identificat deficit de muncitori în construcţii, inginerie, dezvoltare de software şi - mai vizibil decât în trecut - asistenţă medicală. La fel, şcolile de formare professională au fost afectate de închideri şi de regulile de distanţare socială. Înscrierile în programele vocaţionale din Germania, care pregătesc tinerii pentru sute de profesii specializate, au scăzut cu peste 9% anul trecut în ceea ce este un „efect clar“ al pandemiei, potrivit biroului de statistică german. Austria, care are un sistem similar, avea peste 8.000 de locuri pentru instruire neocupate la sfârşitul lunii aprilie. Camerele de comerţ austriece au recurs la utilizarea ochelarilor de realitate virtuală, despre care secretarul general adjunct Mariana Kuehnel a spus că ajută la evidenţierea oportunităţilor de carieră mai puţin cunoscute pentru tineri. Universităţile germane au avut cu 30% mai puţini studenţi străini anul trecut. „Provocarea pentru companii, pentru ţări, este de a sincroniza perturbările produse job-ului cu crearea de locuri de muncă“, spune Alain Dehaze, CEO al Adecco. „Vei avea schimbări de structură la mobilitate, consum, iar acest lucru va avea un impact asupra locurilor de muncă.“  Unele economii ar putea beneficia dacă criza îi va împiedica pe cei mai buni meseriaşi să plece din nou din ţară. Polonia, România şi Italia - principalele state de origine ale migranţilor calificaţi din UE în 2019 - sunt, de asemenea, printre cei mai mari beneficiari ai fondului de recuperare al UE. Ele vor vedea creşterea ofertei pentru locuri de muncă specializate, apreciază Bloomberg.