Ungaria le promite fermierilor fonduri record şi toate opor­tunităţile de a-i ajunge din urmă pe cei din Occident.

Guvernul polonez va crea un Holding Naţional al Alimentelor pentru a-i ajuta pe fer­mierii locali şi pentru a ţine sub control creş­terea preţurilor. În Ungaria, guvernul se laudă că a ajutat la creşterea numărului de ferme mici, considerate coloana vertebrală a agri­cul­turii, şi a promis producătorilor agricoli locali toate oportunităţile pentru a-i prinde din urmă pe cei mai dezvoltaţi concurenţi europeni.

Fermierii au căpătat o atenţie deosebită în ultimele luni  din partea guvernelor din Polonia şi Ungaria, ţări care se îndreaptă spre alegeri . În Polonia puterea partidului de guvernământ slăbeşte, iar în Ungaria formaţiunea politică aflată la conducere va înfrunta pentru prima dată o opoziţie unită contra sa.

Premierul polonez Mateusz Morawiecki a prezentat zilele trecute ceea ce el a descris a fi „planul pentru zonele rurale“ elaborat de guvernul său, scrie Deutsche Welle. Acesta va creşte „nivelul de siguranţă al polonezilor în trei direcţii: familie, urban şi rural şi din exterior“. Deci, „să cumpărăm produse poloneze“, a spus Morawiecki la o întâlnire cu fermierii din Silesia. „Vrem să reclădim intervenţia statului în agricultură, ceea ce este necesar pentru stabilizarea preţurilor.“

Planurile prevăd consolidarea unora din companiile din sectorul alimentar, un rol cheie fiind rezervat Consorţiului Naţional al Za­hărului (KSC). Acesta, cu venituri de 390 de milioane de euro anual, a primit acordul autorităţii naţionale de protecţie a concurenţei pentru preluarea a opt companii controlate de stat cu activităţi în înmulţirea plantelor şi animalelor, dar şi în tranzacţionarea de produse alimentare agricole.

În varianta finală, grupul ar trebui să aibă 48 de companii şi să acopere sectoare precum pro­ducţia şi procesarea de fructe şi legume şi pro­ducţia de tutun. Presa scrie că guvernul nu vrea să intre deocamdată în sectoarele do­mi­na­te de entintăţi mari cum este cel al laptelui şi cărnii.

De asemenea, grupul s-ar putea îndrepta şi spre piaţa de retail, spre exemplu prin pre­lua­rea unor lanţuri de retail, a explicat vice­mi­nistrul activelor statului Artur Sobon. Dacă ar face acest lucru, spun analiştii, ar alege lanţuri mai mici, regionale, care includ francize sau reţele de proprietari de magazine care coo­perează între ei. Planul include, de asemenea, maj­orarea subvenţiilor pentru combustibil şi prioritizarea agriculturii organice, tradiţionale şi regionale.

Aceste idei sunt clar în linie cu aura de patriotism economic afişată de partidul de guvernământ, notează DW. În aprilie, preşedintele Andrzej Duda a lansat campania „Cumpără în cunoştinţă de cauză produse poloneze“ în care cere cumpărătorilor să fie atenţi la originea produselor şi să aleagă, atunci când se poate, produse poloneze. Tot în acea lună, ministerul agriculturii a publicat o listă cu companii „nepatriote“ care importă produse din lapte, „limitând astfel vânzările fermierilor polonezi“. 

Autorităţile au anunţat, de asemenea, că anchetează unul dintre cele mai mari supermarketuri din ţară, Biedronka, companie portugheză, pentru vânzarea de produse străine etichetate ca fiind poloneze. Ministrul Sobon a ţinut să fie clar că statul nu intenţionează să naţionalizeze complet sectorul. „Însă un lanţ de magazine controlat de stat ar completa cu siguranţă ceea ce încercăm să facem.“ În Ungaria, atitudinea politicului faţă de retailerii străini este şi mai dură, cel puţin la nivel declarativ.

În decembrie anul trecut, Janos Lazar, parlamentar din partea partidului aflat la guvernare şi fost şef de cabinet al premierului Viktor Orban, a declarat că planurile de viitor ale guvernului includ o politică protecţionistă deschisă pentru a scoate de pe piaţă lanţurile de retail străine, scrie Hungary Today.

El a făcut aceste remarci într-un discurs centrat pe nevoia de independenţă agricolă în era postpandemie.

La începutul anului, ministrul agriculturii a amintit că guvernul său a modificat legile moştenite de la administraţia aterioară pentru a sprijini proprietarii de terenuri mici şi mijlocii, majorând suprafaţa totală de teren deţinută de aceştia de la 2,5 milioane hectare în 2010 la 3,2 milioane hectare, sau 61% din suprafaţa arabilă a Ungariei. El a mai spus că cel puţin 80% din fondurile de dezvoltare agricolă se duc la fermierii mici şi mijlocii, adică oamenii care chiar îşi câştigă traiul din agricultură.

Mai recent, secretarul de stat pentru supravegherea lanţului alimentar Norbert Erdos a declarat că guvernul său are în plan dezvoltarea la o scară fără precedent a industriei alimentare maghiare şi sprijinirea zonelor rurale până la sfârşitul deceniului, la acest lucru ajutând o creştere semnificativă a finanţării în timpul actualului buget UE. Este vorba de echivalentul a 12,5 miliarde de euro între 2021 şi 2027, din care 80% va fi  contribuţia statului (faţă de nici 18% în anii anteriori). Astfel, producătorii maghiari vor avea toate oportunităţile pentru a-i ajunge din urmă pe concurenţii mai dezvoltaţi din Europa.