16 milioane de cetăţeni cu vârste de peste 18 ani aveau în 1992 domiciliul în România, conform datelor de la Institutului Naţional de Statistică (INS). În 2024, aproximativ 18 milioane de români majori au domiciliul în România, conform aceloraşi date. În aceeaşi vreme, însă, populaţia României a scăzut cu circa 4 milioane, însă în continuare multe persoane au domiciliul „din buletin” în România, însă locuiesc permanent în alte ţări.

Cum se explică creşterea numărului de votanţi, în condiţiile în care natalitatea a scăzut considerabil şi demografia României a fost afectată de plecările românilor din ţară în ultimii 30 de ani? În primul rând, prin îmbătrânirea populaţiei şi creşterea speranţei de viaţă. Pe segmente de vârstă, de exemplu, numărul de persoane cu domiciliul în România în vârstă de peste 85 de ani a crescut de la 142.000 în 1992 la 436.000 în 2024, iar populaţia de peste 30 de ani a crescut de la 11 mil. în 1990 la aproape 14 mil. în 2024. Pe de altă parte, numărul tinerilor între 18 şi 30 de ani a scăzut de la 5,7 mil. în 1990 la 4,2 mil. în 2024. În aceeaşi vreme, numărul de copii care nu au atins vârsta majoratului aproape s-a înjumătăţit, de la 7 mil. la 4 mil. în aceeaşi perioadă de timp, mai arată datele INS.