„<Dorinţa mea este să nu mă uite lumea>. O bunică din Gura Râului uimeşte lumea cu <peana> purtată de Junii Sibiului. Strada Strâmtă din Gura Râului este exact precum numele: îngustă, cu lăţimi ce variază de la o casă la alta. Chiar dacă locu-i strâmt, aici locuieşte un suflet mare, ce strânge bogăţie doar din bucuriile pe care le aduce mândrilor feciori din sat, dar şi sutelor de mii de admiratori ai dansatorilor de la Ansamblul Folcloric Profesionist <Junii Sibiului>”, scrie pe Facebook preşedinta Consiliului Judeţean Sibiu, Daniela Cîmpean.

Ea spune că Maria Berbescu este o fostă contabilă care, în primii ani de pensie, şi-a descoperit talentul pentru cusut costume populare, dar şi pentru celebra <peană de june> ce împodobeşte clopurile tinerilor care au împlinit vârsta de 16 ani.

„Se poartă între Crăciun şi Anul Nou, la biserică, la colind şi la joc. Dar şi vara, la Festivalul Bujorului”, afirmă Maria Berbescu în timp ce înşiruie mărgele multicolore pe o bucată de sârmă.

Cîmpean adaugă că povestea oricărei podoabe începe cu o ramă metalică şi câteva bucăţi de sârmă prinse cruciş. Urmează o bucată de carton, două de burete, toate învelite în „barşon”, o catifea groasă, întotdeauna de culoare roşie.

„Sute de mărgele, albe, colorate şi chiar fosforescente stau aşezate în cutii transparente. Aşteaptă să devină podoabe la pălăriile mândrilor feciori din Gura Râului, dar şi să apuce calea marilor concerte pe care dansatorii de la <Junii Sibiului> le susţin în lumea largă. <Pentru Junii Sibiului fac o peană mai specială, adică mai uşoară. Pentru ei caut şi pene de păun din cele mai frumoase, cam 20 pentru fiecare podoabă>. Încet-încet, peana de june capătă formă, iar penele de păun par o înşiruire de ochi negri, încadraţi de orbite verzui-albăstrui, ce-şi schimbă culoarea în funcţie de lumină. Maria Berbescu se pregăteşte pentru aniversarea a 70 de ani, iar toţi cei care o cunosc ştiu că este o luptătoare. Pe când avea un an şi două luni, a suferit un accident în urma căruia a rămas fără vedere la ochiul stâng. <Medicii au salvat ochiul, nu şi văzul. Dar nu m-a împiedicat să fiu un om normal>, spune fosta contabilă care acum, cu infinită mândrie, socoteşte că cel mai de preţ cadou pe care viaţa i l-a făcut sunt cei doi copii care i-au dăruit doi nepoţi. <De fapt, chiar primul nepot m-a determinat să mă apuc de cusut. I-am cusut un costum popular pe când avea doi ani. (...) Dorinţa mea este să nu mă uite lumea. În niciun caz nu este vorba despre bani, că rămân mai cu nimic după ce plătesc materialele>, îşi aminteşte doamna Maria, privind spre micul costum atârnat de uşa mobilei”, povesteşte Cîmpean.

Preşedinta CJ Sibiu afirmă că „acolo, în Gura Râului, pe strada cea strâmtă, în casa care adăposteşte un suflet mare şi bogat, Maria Berbescu vesteşte lumii, prin meşteşugită cusătură neagră, dar şi prin mărgele multicolore, că judeţul Sibiu are oameni şi locuri de poveste”.