♦ Deficitul bugetar a ajuns al 3,24% din PIB în primele patru luni din 2024 ♦ Evoluţia spulberă orice speranţă că deficitul bugetar al României s-ar mai putea încadra în ţinta de 5% din PIB până la finalul anului ♦ În aceeaşi vreme însă, investiţiile din fonduri europene au scăzut, dar investiţiile din fonduri bugetare s-au triplat ♦ În continuare sunt pe masă 100 mld. euro fonduri europene pentru investiţii în România în 2024 şi în anii următori.

În ce măsură vor putea corecta fondurile europene deficitul bugetar? Este o întrebare firească în contextul în care bugetul României este strâns cu uşa de majorările din sectorul bugetar, dar şi de creşterile de pensii şi de decontări de medicamente, dar pe masă sunt 100 mld. euro în fonduri europene pentru investiţii.

Este inexplicabil că guvernul Marcel Ciolacu, cu bagheta finanţelor în mâna lui Marcel Boloş, a bugetat creşteri ale cheltuielilor de numai 10%, iar acum, la patru luni din an, cheltuielile cresc cu un ritm triplu. Într-un an electoral, creşterea cheltuielilor sociale este inevitabilă, însă un reglaj, într-o oarecare măsură, ar putea fi din folosirea fondurilor europene, în condiţiile în care în continuare sunt disponibile 100 mld. euro din fonduri europene în 2024 şi în anii următori, prin mai multe programe, de la PNRR la fonduri structurale.

În primele patru luni din an, însă, cu bugetul în aer, guvernul a investit mai puţin din fonduri europene decât în aceeaşi perioadă din 2023. În aceeaşi vreme, investiţiile publice din fonduri bugetare s-au triplat, de la 7 mld. lei la 21 mld. lei. Ce s-a întâmplat? Roxana Mircea, managing partner la REI Finance, companie de consultanţă pentru accesarea de fonduri europene şi ajutoare de stat, spune că scăderea se simte mult mai puternic în piaţă şi sunt întârzieri la plăţi pe aproape toate programele.

„Este o catastrofă. Nu sunt bani, este blocaj total. Şi azi am sunat un client privat, care are întârzieri mari. Niciodată în ultimii 10 ani nu am mai avut undeva la 15% din cifra de afaceri sume neîncasate. Şi primăriile simt şi asta, dar şi privatul. Plus ministerele nu evaluează, nu se mişcă, aici e marea tragedie. Ne întrebăm ce este: este incompetenţă sau este stopată pentru că nu sunt bani şi nu avem?“, spune ea.

10 mld. lei a investit guvernul din fonduri europene în primele patru luni din 2024, faţă de 12 mld. lei, cât a investit în primele patru luni din anul trecut. De altfel, guvernul, chiar în raportul privind situaţia macroeconomică, document care însoţeşte bugetul pe 2024, spunea clar: fondurile europene pot ajuta corectarea deficitului bugetar. „Un rol important (în corectarea deficitelor - n. red.) ar trebui să îl joace fondurile europene, având atât un impact direct -prin sporirea surselor de finanţare a deficitelor externe -, cât şi unul indirect - prin derularea de programe investiţionale ţintite şi de ajustare structurală, cu efecte favorabile asupra activităţii economice şi, implicit, şi în sensul atenuării cuantumului deficitelor fiscale“, scriu reprezentanţii guvernului în documentul citat.

Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank şi fost preşedinte al Consiliului Fiscal, este de părere de asemenea că folosirea fondurilor europene este crucială în materie de investiţii, în special în contextul în care bugetul naţional este foarte strâns şi este nevoie de corectarea deficitului fiscal.

„Logica şi priorităţile ar trebui clare: tot ce se poate face din fonduri europene, se face din fonduri europene, pentru că bugetul este constrâns. Fondurile europene pot ajuta în sensul în care substituie sursele naţionale în proiectele de investiţii, ştiind fiind faptul că investiţiile afectează direct deficitul, iar banii europeni se văd direct în partea de cofinanţare“, spune Ionuţ Dumitru.