"Vom continua să extindem lichidatatea disponibilă pentru băncile din Grecia atât timp cât acestea sunt solavabile şi au garanţii adecvate, aşa cum se întâmplă în prezent", a declarat Coeure într-un interviu acordat publicaţiei Kathimerini.

Oficialul BCE consideră că sprijinul acordat Greciei până în prezent este "considerabil", amintind totodată faptul că BCE a crescut aproape în fiecare săptămână din acest an fondurile disponibile pentru băncile greceşti prin facilitatea de urgenţă, "în conformitate cu nevoile sistemului" bancar elen.

În prezent, plafonul facilităţii de asistenţă financiară de urgenţă ELA (emergency liquidity assistance) se situează la 74 de miliarde de euro.

Declaraţiile lui Coeure vin în contextul în care în presă au apărut informaţii potrivit cărora BCE ar analiza diferite modalităţi pentru a reduce finanţările acordate băncilor din Grecia prin programul de asistenţă financiară de urgenţă ELA.

Printre măsurile analizate de BCE pentru limitarea finanţărilor se numără reducerea sumei maxime care poate fi accesată prin ELA, precum şi majorarea nivelul de "haircut" (marja care se deduce din valoarea de piaţă a activelor eligibile pentru a se obţine valoarea ajustată a acestora) pentru garanţiile depuse de băncile din Grecia.

Potrivit surselor Bloomberg, tot mai mulţi membri din Consiliul Guvernatorilor al BCE s-au pronunţat împotriva suplimentării lichidităţilor oferite băncilor elene prin ELA.

Băncile elene sunt dependente de fondurile ELA pentru suplimentarea lihidităţilor, în condiţiile în care BCE refuză, începând cu luna ianuarie, să mai accepte obligaţiuni emise de guvernul de la Atena drept garanţii pentru noi credite acordate instituţiilor bancare din Grecia.

Oficialul BCE a precizat, de asemenea, că sistemul bancar elen este "mai bine capitalizat decât înainte", datorită injecţiilor de capital din ultimii ani şi a progresului în procesul de restructurare a instituţiilor bancare.

Coeure a declarat că nu se pune problema ieşirii Greciei din zona euro, întrucât "zona euro are nevoie de Grecia la fel de mult cum Grecia are nevoie de euro", iar populaţia ţării îşi doreşte menţinerea monedei euro.

Grecia mai poate accesa o tranşă în valoare de 7,2 miliarde de euro din programul de ajutor financiar în valoare de 240 de miliarde de euro încheiat în 2010 cu FMI, UE şi BCE, însă creditorii ţării au condiţionat acordarea banilor de adoptarea unor reforme de austeritate, reforme pe care guvernul de la Atena refuză să le implementeze pentru a nu împovăra şi mai mult populaţia.

Miniştrii din zona euro au cerut de mai multe ori guvernului elen să revizuiască lista de reforme trimisă în urma acordului încheiat cu creditorii internaţionali în luna februarie, întrucât măsurile propuse nu sunt suficient de concrete.

În acest sens, Coeure a afirmat că există "un progres concret" în negocierile cu Grecia. Ministrul grec de finanţe, Yanis Varoufakis, a declarat marţi că guvernul de la Atena şi creditorii săi internaţionali au început să reducă diferenţele de viziune, întrucât ambele părţi înţeleg că cea mai bună şansă pentru a ajunge la un acord este compromisul, potrivit Bloomberg.

Miniştri de Finanţe ai statelor din zona euro se întâlnesc la Riga, în Letonia, pe 24 aprilie, pentru a discuta situaţia Greciei.