Investitia anuntata cu mare fast in judetul Bihor, care beneficiaza de ajutor de stat, a bagat spaima in marii angajatorii industriali din judet dar si din Arad si Timis, care se tem ca li se vor fura angajatii. Angajatorii de acolo sunt deja ingrijorati de constructia celor doua fabrici mamut de la Debrecen – reprezentantii uneia dintre acestea au si declarat ca vor angaja ingineri romani. Tot flancul de vest al Romaniei este deja afectat de o grava penurie de personal, astfel incat cele 540 de locuri noi de munca din Bihor nu vor fi noi in sensul propriu pentru ca mai mult ca sigur vor fi ocupate prin furtul angajatilor de la operatorii industriali existenti.

O alta investitie industriala care beneficiaza de ajutor de stat, din judetul Cluj de data asta, recruteaza in corpore personal calificat din Targu Mures si Cluj-Napoca, lasand un domeniu strategic fara angajati critici si riscand sa creeze grave discontinuitati in aprovizionare. Si aici, estimatul de 375 de angajati nu sunt joburi noi, este personal calificat furat de la alte fabrici, care vor avea de suferit.

Cazuri similare sunt de asteptat si in alte centre puternic industrializate, Sibiu, Brasov, Iasi, Constanta si desigur, Bucuresti, unde se anunta alte investitii in industria de prelucrare. Deficitul fortei de munca industriale este atat de grav incat angajatorii aduc salariatii si de la 150 de km departare pentru a ocupa posturile vacante, instruindu-i in permanenta, pe bani multi, pentru ca nu sunt pregatiti de sistemul de educatie nici profesional, nici vocational.

In industria de prelucrare nu va functiona solutia cu muncitori asiatici necalificati, pentru ca procesele si sistemele sunt complicate, procedurile sunt deseori in limba engleza, echipamentele numerice sunt sofisticate iar regulile de EHS – mediu, sanatate si siguranta in munca – foarte stricte.

Nu intelegeti gresit. Cele doua investitii date ca exemplu si toate celelalte care vor veni sunt extrem de importante pentru Romania, deficitul record de balanta comerciala din 2022, de peste 30 miliarde Euro, este un strigat al economiei  pentru fabrici noi – iar pentru asta schemele de ajutor de stat 807/2014 si 959/2022 sunt extrem de utile.

Insa ne mintim. Asta pentru ca orice fabrica nou construita va inchide una deja existenta, in conditiile a) deficitului de forta de munca si a unei fluctuatii in 2022, un alt record, de 30% in fabricile existente, b) lipsei unui plan real de conectare a sistemului de invatamant la necesarul profesiilor din fabricile care se vor construi si c) aversiunii tinerei generatii fata de munca fizica, rezultatul cliseelor “Dorel” din cultura pop.

Pe buna dreptate angajatii vor dori sa plece la un salariu mai mare, uitand rapid de prima companie care i-a angajat, i-a instruit, le-a dat o profesie in mana. Asa ca in urmatorii doi ani va urma o spirala nebuna a escaladarii salariilor in absenta oricarui indicator de productivitate, fapt care va duce, intr-un final previzibil, tocmai la pierderea avantajului concurential care face Romania atractiva. Si, atentie! Facilitatile fiscale salariale date unor sectoare industriale si ajutorul de stat reglementat prin HG 332 / 2014 sunt surse de inechitate si distorsiune intre noile investitii si fabricile deja existente si intre diverse sectoare industriale.

Exista solutii, evident. Intensitate foarte mare a acordarii ajutoarelor de stat in zonele cu deficit industrial si somaj mare, curaj, sa mergem pana la 60-70%. Intensitate zero in marile aglomerari industriale, acestea trebuie inchise altor investitii pana ce sistemul de educatie produce specialistii necesari. Completari foarte pragmatice la reglementarile privind invatamantul dual profesional si consortiile pentru invatamantul dual, care sa stimuleze angajatorii industriali sa investeasca in aceste proiecte. Propunerea Ministerului Economiei de sprijinire a angajatorilor industriali pentru a cumpara sau chiar construi locuinte care sa atraga relocarea fortei de munca din zone cu somaj. Solutii exista.

Elsa Ferreira, Comisarul European pentru Coeziune si Reforme arata ca UE se confrunta cu pericolul contractiei fortei de munca, proiectiile arata o reducere a acesteia cu peste 35 milioane de oameni pana in 2050. Romania, Bulgaria si Tarile Baltice au cea mai mare pierdere de populatie apta de munca datorita emigratiei, la care vor contribui in perspectiva lui 2050 ratele mici ale natalitatii, fluxul redus de migranti din tari non-EU si imbatrinirea si iesirea la pensie a unui numar mare de angajati.

Domnule Nicolae Ciuca, domnule Marcel Ciolacu, ajutorul de stat pentru reindustrializarea sectoarelor de prelucrare este absolut esential pentru viitor. Insa, daca deschidem o fabrica noua inchizand una existenta din cauza deficitului fortei de munca, care este castigul Romaniei pe termen lung?