SUA se îndreaptă spre o revanşă între preşedintele în exerciţiu şi predecesorul său. Este genul de competiţie care nu a mai fost văzută din secolul al XIX-lea şi, judecând după opinia publică despre preşedintele Joe Biden şi fostul preşedinte Donald Trump, majoritatea americanilor ar fi preferat să rămână aşa, potrivit unei opinii publicate în Los Angeles Times.

Un sondaj de opinie al experţilor prezidenţiali, publicat în acest weekend, arată că savanţii nu împărtăşesc dezgustul aproximativ egal al alegătorilor americani faţă de ambii candidaţi.

Biden, de fapt, debutează în clasament pe locul 14, situându-se în prima treime dintre preşedinţii americani. Trump, între timp, îşi menţine poziţia pe care o deţinea în urmă cu şase ani: pe ultimul loc, în urma unor şefi ai executivului precum James Buchanan şi Andrew Johnson. Îndepărtarea radicală a lui Trump de la normele politice, instituţionale şi juridice a afectat evaluările cunoscătorilor nu doar în ceea ce-l priveşte pe el, ci şi pe Biden şi pe alţi câţiva preşedinţi.

Rezultatele generale ale sondajului relevă atât stabilitate, cât şi schimbări în modul în care cercetătorii evaluează cea mai importantă şi controversată funcţie politică a naţiunii americane. În mod tradiţional, marii preşedinţi au fost consideraţi ca fiind cei care au prezidat momente de transformare naţională, au condus ţara prin crize majore şi au extins instituţia preşedinţiei. Victoriile militare, creşterea economică, asasinatele şi scandalurile influenţează, de asemenea, evaluările experţilor cu privire la performanţa prezidenţială.

Preşedinţii aflaţi în fruntea clasamentului reflectă acest lucru. Lideri consacraţi precum Abraham Lincoln, Franklin Delano Roosevelt şi George Washington conduc în mod constant lista.

Cele mai recente clasamente arată, de asemenea, că evaluările experţilor sunt determinate nu numai de noţiunile tradiţionale de măreţie, ci şi de valorile în evoluţie ale timpului nostru.

Un exemplu este declinul continuu al aprecierii faţă de doi preşedinţi importanţi, Andrew Jackson şi Woodrow Wilson. Reputaţiile lor au avut de suferit în mod constant în ultimii ani, deoarece politica modernă i-a determinat pe cercetători să evalueze tot mai dur preşedinţiile lor de la începutul secolului al XIX-lea şi al XX-lea, în special tratamentul inacceptabil aplicat persoanelor marginalizate.

Mai acut, acest studiu a văzut cum a apărut o dinamică partizană pronunţată, probabil ca răspuns la preşedinţia Trump şi la trumpizarea politicii prezidenţiale.

Susţinătorii preşedinţiei lui Biden au argumente puternice în arsenalul lor, dar plasarea sa ridicată în top 15 sugerează un puternic factor anti-Trump la lucru. Până în prezent, dosarul lui Biden nu include victorii militare sau expansiune instituţională care, de obicei, au condus la clasamente mai înalte, iar un scandal de familie precum cel în care este implicat fiul său Hunter diminuează în mod normal clasamentul unui preşedinte.

Cele mai importante realizări ale lui Biden ar putea fi faptul că a salvat preşedinţia de Trump, a reluat un stil mai tradiţional de conducere prezidenţială şi se pregăteşte să păstreze funcţia din mâinile predecesorului său în această toamnă.

Între timp, poziţia lui Trump în partea de jos a clasamentului nostru îl plasează nu doar în urma lui Buchanan şi Johnson, ci şi a unor personalităţi slabe precum Franklin Pierce, Warren Harding şi William Henry Harrison, care a murit la doar 31 de zile după ce şi-a preluat mandatul.

Impactul lui Trump depăşeşte cu mult clasamentul său şi pe cel al lui Biden. Fiecare preşedinte democrat contemporan a urcat în clasament - Barack Obama (nr. 7), Bill Clinton (nr. 12) şi chiar Jimmy Carter (nr. 22). Aceşti preşedinţi au avut mari realizări, cum ar fi extinderea accesului la asistenţă medicală şi eforturile de a pune capăt conflictului din Orientul Mijlociu, iar printre ei se numără şi două premii Nobel. Dar, având în vedere deficienţele şi eşecurile lor, ascensiunea lor pare să fie mai puţin o reevaluare a administraţiilor lor, cât un bonus pentru că nu sunt nici Trump, nici un membru al partidului său.

Într-adevăr, fiecare preşedinte republican modern a scăzut în sondaj, inclusiv Ronald Reagan (nr. 16) şi George H.W. Bush (nr. 19), care a condus ultima victorie militară decisivă a naţiunii.

În ceea ce îi priveşte pe americanii care votează pentru următorul preşedinte, aceştia se află în poziţia, rar întâlnită în istorie, de a şti cum s-au descurcat ambii candidaţi în această funcţie. Rămâne de văzut dacă vor lua în considerare angajamentul fiecărui preşedinte faţă de normele de conducere prezidenţială şi dacă vor ajunge să le evalueze la fel de diferit ca şi experţii.