♦ Ziarul Financiar i-a adresat primarului Nicuşor Dan propunerea de a nominaliza cele mai urgente priorităţi de mediu de care va ţine cont în al doilea său mandat la conducerea Capitalei. Cele mai multe dintre obiectivele indicate sunt de ani întregi pe lista de probleme de rezolvat în Bucureşti, trecând pe sub ochii mai multor primari. Până acum, ele doar s-au rostogolit de la un edil la altul, lăsând în cele din urmă bucureştenii să le înfrunte zi de zi.

Îmbunătăţirea transportului public, elaborarea unui studiu de calitate a aerului, actualizarea registrului spaţiilor verzi se numără printre problemele pe care Nicuşor Dan, primarul Capitalei, spune că şi-a propus să le prioritizeze în cel de-al doilea mandat al său în scaunul de edil pentru Bucureşti.

Ziarul Financiar i-a adresat primarului Nicuşor Dan propu­nerea de a nominaliza cele mai urgente priorităţi de mediu de care va ţine cont în al doilea său mandat la conducerea Capitalei. Cele mai multe dintre obiectivele indicate sunt de ani întregi pe lista de probleme de rezolvat în Bucureşti, trecând pe sub ochii mai multor primari. Până acum, ele doar s-au rostogolit de la un edil la altul, lăsând în cele din urmă bucureştenii să le înfrunte zi de zi.

„În ceea ce priveşte bugetul de investiţii pentru anul 2024, suma totală destinată domeniului Protecţia mediului este de 68,1 milioane de lei, inclusiv TVA, din care pentru proiectele propuse de Direcţia de Mediu este alocată suma de 24,6 milioane de lei, inclusiv TVA“, au spus repre­zentanţii Direcţiei de presă din cadrul Primăriei Capitalei la solicitarea ZF.

Într-un oraş care suferă de lipsa spaţiilor verzi, de poluare, de insuficiente zone de promenadă, de lipsa unor ape curate ale Dâmboviţei, primarul spune că vrea ca în următorii cinci ani să rezolve probleme pe care nu le-a putut soluţiona în ultimii cinci.

„Bucureştiul are o problemă de poluare a aerului, produsă de trei mari factori“, spun reprezentanţii Primăriei Municipiului Bucureşti (PMB). Este vorba despre trafic, produs de dezvoltarea urbană din ultimii douăzeci de ani, despre încălzirea individuală prin centrale de apartament şi sobe şi despre pierderea constantă de spaţii verzi.

„Spaţiul verde pe care Bucureştiul îl are, cuprinzând atât terenurile prevăzute astfel în Planul Urbanistic General, cât şi terenurile amenajate ca spaţii verzi, este insuficient. Bucureştiul este, în plus, în situaţia excepţională de a nu avea terenuri extravilane pe care să amenajeze spaţii verzi. Este crucial ca Bucureştiul să păstreze spaţiile verzi pe care le are, atât din perspectiva poluării, cât şi din perspectiva verilor toride care au început să apară“, spun reprezentanţii PMB, în numele lui Nicuşor Dan.

Astfel, adaugă ei, primăria vrea să se ocupe mai bine de starea parcurilor şi a vegetaţiei din oraş. Tot la acest capitol, una dintre problemele pe care Nicuşor Dan spune că vrea să le gestioneze mai bine este administrarea Parcului Natural Văcăreşti, o oază de natură în mijlocul Bucureştiului, lăsată însă în paragină în ultimii ani. După ce a preluat administrarea parcului, primăria spune că a elaborat un plan de management şi a instalat posturi permanente de pază, s-a ocupat de colectarea şi evacuarea deşeurilor, a înlocuit infrastructura degradată de vizitare, a instalat foişoare noi de observare a păsărilor şi noi panouri de informare. Primăria Capitalei a preluat administrarea Parcului Natural Văcăreşti de la Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate începând cu decembrie 2021.

Amenajarea Parcului Natural Lacul Văcăreşti şi împădurirea a cel puţin zece hectare de teren în această arie naturală protejată unică în Europa era unul dintre planurile pe care Primăria Bucureştiului a anunţat că le are cu banii din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), ca parte a intenţiei de a amenaja în total 185 de hectare de spaţiu verde nou în Bucureşti. Nimic nu s-a întâmplat încă în acest sens.

În vara anului 2023, o plimbare prin deltă scotea la iveală panouri dezintegrate sau mâzgălite, pustietate la centrul de informaţii amenajat pentru turişti şi urmele unui incendiu de vegetaţie care mistuise zona, cum, de altfel, se mai întâmplase şi în trecut.

În ceea ce priveşte tratarea deşeurilor, reprezentanţii Primăriei Capitalei spun că au finalizat cu fonduri europene staţia de epurare Glina, apa deversată din canalizarea Bucureştiul fiind acum în întregime tratată, astfel că nu mai poluează Dâmboviţa, Argeşul, Dunărea şi Marea Neagră.

Potenţialul Dâmboviţei nu este însă suficient valorificat, iar de-o parte şi de alta a Dâmboviţei sunt mai multe şanse să găseşti gunoaie de tot felul decât un petic de iarbă pe care să te aşezi ca să admiri luciul apei. Fără a crea mai mult spaţiu lângă râu, suficient pentru a aduce funcţiuni culturale şi de loisir, nu se poate face o schimbare de paradigmă a relaţiei Dâmboviţei cu oraşul, spun specialiştii. Una dintre marile probleme este însă că râul nu este considerat şi tratat ca un ansamblu, ci pe bucăţi, în funcţie de responsabilităţile numeroaselor instituţii implicate în administrarea sa.

Primăria mai spune că a închis staţia de depozitare Iridex, de unde mirosul era resimţit de locuitorii din sectoare 1 şi 6, dar şi din localităţile Chiajna şi Chitila.

„Deoarece contractul semnat în 1999 nu includea în tariful de depozitare la staţia Iridex o taxă postînchidere, aceasta va fi plătită timp de 30 de ani de Primăria Capitalei. După mai multe litigii şi negocieri cu operatorul, ne îndreptăm către un acord în care cheltuielile postînchidere să fie verificate de specialiştii contractaţi de primărie.“

Pentru că mai sunt multe de făcut, oficialii din PMB spun că pentru următoarea perioadă municipalitatea are în vedere abordarea unor planuri şi proiecte aflate în diverse stadii de realizare, ce vizează componenta de mediu. Vor fi ele duse la capăt până în 2028?

► Actualizarea Planului de mobilitate urbană durabilă 2016 – 2030

► Modernizarea şi extinderea sistemului de semaforizare inteligentă şi prioritizarea vehiculelor de transport public, în vederea reducerii poluării

► Reevaluarea/ revizuirea planurilor de acţiune pentru gestionarea zgomotului în municipiul Bucureşti

► Realizarea strategiei privind adaptarea la schimbările climatice şi a planului de acţiune privind energia durabilă şi clima la nivelul municipiului Bucureşti

► Elaborarea studiului de calitate a aerului pentru municipiul Bucureşti şi realizarea planurilor de calitate a aerului

► Actualizarea Registrului spaţiilor verzi al municipiului Bucureşti

► Extinderea sistemului de senzori pentru măsurarea calităţii aerului al Primăriei Municipiului Bucureşti, prin achiziţionarea unui număr de senzori performanţi, certificaţi

► Amenajarea de piste pentru biciclete în municipiul Bucureşti prin realizarea infrastructurii pentru transport verde, încurajarea transportului verde şi ridicarea potenţialului de utilizare a bicicletelor în mediul urban. Proiectul constă în realizarea a 5 trasee prioritare, totalizând 13 kilometri cale dublă (26 de kilometri cale simplă).