Administratorul public al judeţului Arad, Cristian Drăgan, a declarat, luni, corespondentului MEDIAFAX, că 80 la sută din sălciile plantate în decembrie 2013 pe marginea unui drum intens circulat pentru a proteja şoseaua de zăpada viscolită au fost distruse în timpul lucrărilor agricole.

”În timpul lucrărilor agricole care au avut în 2014, sălciile au fost călcate de utilaje sau erbicidate. Au fost compromise 80 la sută din plante, ceea ce înseamnă o pagubă de 400.000 de lei pentru Consiliul Judeţean, care a investit 500.000 de lei în acest program”, a declarat Drăgan.

El a precizat că a fost depusă o plângere la Poliţie, prin care se cere identificarea proprietarilor terenurilor arabile pe marginea cărora erau plantaţi butaşii.

”Sperăm să recuperăm această pagubă importantă, iar la primăvară să putem replanta sălciile pe marginea drumului”, a mai spus Drăgan.

Conducerea CJ Arad anunţa, în decembrie 2013, că a plantat sălcii energetice pe o distanţă de 20 de kilometri pe marginea drumului judeţean Semlac-Şeintin-Nădlac, scopul fiind atât crearea unei “perdele” de protecţie împotriva zăpezii viscolite, cât şi valorificarea lemnului.

Preşedintele CJ Arad, Nicolae Ioţcu, spunea la vremea respectivă că plantarea sălciilor pe marginea drumurilor reprezintă o premieră naţională.

“Creşterea salciei energetice are loc într-un ritm foarte rapid, ceea ce o face profitabilă. De la butaşii plataţi acum, de circa 25 de centimetri, planta va ajunge la o înălţime de aproximativ şapte metri în doi ani, când va fi recoltată. Din calculele făcute reiese că din prima recoltă ne putem amortiza investiţia”, declara Ioţcu.

Specia de salcie a fost adusă din Suedia, iar autorităţile judeţene spuneau că lemnul rezultat are mare căutare pe piaţă, pentru că are o putere calorică similară cu a gazului sau a cărbunelui. O tonă de lemn ar costa circa 50 de euro, iar pe un hectar se pot obţine, în medie, 40 de tone.

Pe cei 20 de kilometri de drum unde a fost creată prima ”perdea” de protecţie, suprafaţa plantată e de 76 de hectare, ceea ce înseamnă că s-ar fi putut produce 3.000 de tone de lemn, care ar fi valorat 150.000 de euro, investiţia putând fi recuperată după prima recoltă dacă plantele nu erau distruse.

Autorităţile intenţionează să continue programul şi pe alte drumuri intens circulate, precum Arad-Şiria, Arad-Frumuşeni-Lipova şi Sâmbăteni (DN7) – Ghioroc.