Businessul austriac din România nu mai ştie pe unde să scoată cămaşa. Dacă înainte de votul asupra aderării României reprezentanţii acestuia – secţia economică a Ambasadei Austriei la Bucureşti şi companiile comerciale sau băncile – nu au scos un cuvânt de sprijin acum, o parte a acestui business de 20 mld. euro, şi-l oferă şi deplâng decizia propriului lor guvern. Cu toate acestea, românii sunt foarte critici la adresa firmelor austriece.

Decizia de a ţine România în afara spaţiului Schengen, luată de Austria (singura ţară din UE care s-a opus aderării) are însă şi o ciudată parte bună a ei. România – cetăţeni, business, stat – şi-a redescoperit capacitatea de a lupta pentru un obiectiv comun.

Companiile austriece din România au avut în 2021 un business de 100 de miliarde de lei (20 mld. euro), adică 5% din cifra de afaceri a ţării, 65.000 de angajaţi  şi o marjă de profit de 7%.

Ziarele din Austria au avut destul comentarii despre decizia guvernului de la Viena de a bloca aderarea României la Schengen şi multe se aşteaptă la un boicot pentru produsele austriece. Chiar preşedintele Austriei, Alexander Van der Bellen, care a deplâns decizia guvernului său a spus, textual, că afacerile austriece în România vor avea de suferit de pe urma votului de săptămâna trecută.

Schimburile comerciale între România şi Austria au fost, în 2021, de 4,5 mld. euro, din care 2/3 importuri din Austria în România şi 1/3 exporturi româneşti în Austria. Aşa că lucrurile s-au complicat şi pe plan politic, dar şi economic. România şi-a retras ambasadorul de la Viena, un lucru puţin uzual în relaţiile diplomatice şi de neînchipuit până mai acum câteva zile.

BCR, membră a grupului Erste, şi Raiffaissen Bank România au împreună în portofoliu în jur de cinci milioane de clienţi, adică un sfert din populaţia României. Au şi aproape 10.000 de angajaţi. Ambele bănci au reacţionat nu la nivel local, ci chiar de la Viena.

Willi Cernko, CEO-ul Erste, acţionarul prin­cipal al BCR: „Regre­tăm rezultatul votului de astăzi (joi – n.red.) din Consiliu. România şi Austria au multe lucruri de care sunt strâns legate împreună. Sociale, culturale şi, bineînţeles, şi economice. Austria este unul dintre cei mai importanţi investitori din România, iar România este, la rândul ei, o piaţă de export foarte importantă pentru companiile austriece.”

Zdenek Romanek, CEO Raiffeisen Bank România: ”Susţinem pe deplin aderarea României la spaţiul Schengen. Am fost surprinşi de decizia de astăzi (joia trecută - n. red.). O vedem doar ca pe un rezultat intermediar. Vom continua să sprijinim demersurile autorităţilor pentru realizarea acestui deziderat. Raiffeisen Bank finanţează şi susţine economia românească de 25 de ani, ca partener puternic pentru 2 milioane de clienţi persoane fizice şi peste 120.000 de companii. Ne-am angajat să facem acest lucru pe termen lung împreună cu cei 4900 de angajaţi din toată ţara".

Andreas Lier, preşedintele  Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germane (AHK România): „România a dovedit că îndeplineşte criteriile de aderare, fapt care a reieşit clar în urma controalelor efectuate de echipele de tehnicieni ai Comisiei Europene. (...) Suntem foarte dezamăgiţi de acest vot, dar sperăm totuşi ca o decizie «pentru Schengen» să fie luată în curând”.

Supărarea este mare în România.

Premierul Nicolae Ciucă a spus la finalul săptămânii trecute că relaţiile bilaterale dintre România şi Austria au fost afectate considerabil. Premierul a anunţat că a cerut chemarea ambasadorului român de la Viena, Emil Hurezeanu – ceea ce Ministerul de Externe a şi făcut. La Ambasada României de la Viena relaţiile diplomatice vor fi coborâte la nivelul însărcinatului cu afaceri, un lucru rar în practica diplomatică.

Totuşi, mediul academic îndeamnă la ponderaţie.

Cristian Pârvulescu, decanul Facultăţii de Ştiinţe Politice a Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA): „Este o eroare ura antiaustriacă. Este un efect pervers aşteptat de austrieci că să-şi justifice decizia. Cei care influenţează cad şi în capcana propagandei ruseşti. Această expunere a naţionalismului deşănţat este o eroare care complică situaţia. România nu a suferit un eşec. Austria este cea care a suferit un eşec. România nu a mai fost izolată. Austria a fost izolată din cauza absurdităţii acestei decizii.

A fost un atac scurt şi greu de anticipat. Era evident că nu mai puteau da înapoi, pentru că au în faţă patru rânduri de alegeri, primele pe 29 ianuarie.

Oamenii se simt nedreptăţiţi, pentru că aveau aşteptări foarte mari, dar adevărata victimă este Austria”.

Marian Preda, sociolog, rectorul Universităţii din Bucureşti, spune că oamenii privesc ca pe o nedreptate respingerea aderării la spaţiul Schengen, pentru că, în mod evident, criteriile de aderare au fost îndeplinite: „Decizia afectează solidaritatea între state, afectează unitatea şi convine mai degrabă unor forţe externe, cum ar fi Rusia. Toate elementele contribuie la o o nemulţumire acumulată. Sunt şi cei care au interese directe, care circulau la nivel de persoane, mărfuri şi care îşi văd afectate în continuare resursele de timp.

Este posibil să crească puţin componenta eurosceptică”.

Adrian Mitroi, profesor de finanţe comportamentale la ASE:  „Eu nu cred în scenariul care spune că Rusia ar fi în spate. Eu cred că este un interes economic în principal al Austriei, ea mai are de negociat, are nişte interese nemaipomenite aici, atât energetice, cât şi financiar-bancare. Hubul regional de gaz critic este în Austria, acolo se dau cotaţiile”.

Ce consecinţe vor fi la nivelul opiniei publice şi ce se schimbă în România?

„România operează foarte bine când avem proiecte de ţară, trecem graniţele politice şi de business. Austria nu va putea să argumenteze la nesfârşit. Până la urmă va ieşi acest evident patriotism al lor, nu vor putea să ne paseze şi anul viitor, nu mai au argumente”, spune Mitroi.

Cum au comentat OMV Petrom, cea mai mare companie din România, şi OMV, acţionarul său austriac majoritar, respingerea României din Schengen?

Pe data de 6 decembrie, Ziarul Financiar a trimis o solicitare către Ambasada Austriei cerând un comentariu legat de motivele care determină Austria să se opună intrării României în spaţiul Schengen, dar şi o opinie legată de felul în care relaţiile comerciale dintre cele două state vor fi afectate de acest refuz. Ulterior, pe data de 8 decembrie, ZF a trimis o nouă solicitare către Ambasada Austriei în care a întrebat dacă instituţia ştie de presupusele presiuni exercitate asupra companiilor austriece din România. Nici la această solicitare ZF nu a primit vreun răspuns, personalul de pe biroul de relaţii cu publicul al Ambasadei spunând că nici nu va trimite un răspuns pentru că 8 decembrie este sărbătoare legală în Austria.

De asemenea, pe 6 şi pe 9 decembrie, ZF a trimis solicitări către OMV Petrom, cea mai puternică prezenţă austriacă din România. ZF a cerut un comentariu din partea OMV Petrom faţă de decizia Austriei, dar şi explicaţii privind impactul economic pe care menţinerea României în afara Schengen îl poate avea asupra companiei.

„Suntem un punct de sprijin pentru economia românească, pentru securitatea energetică a ţării şi un partener pentru cele mai relevante cauze sociale. Nu este rolul nostru să comentăm decizii politice. Cu toate acestea, votul pentru Schengen are un impact asupra noastră, având în vedere că deţinem operaţiuni atât în România cât şi în Bulgaria. Am crezut întotdeauna că dreptul la liberă circulaţie în zona Schengen este un atu puternic al UE, prin urmare susţinem ferm accesul României la Schengen. Avem acelaşi punct de vedere în privinţa Bulgariei. Ne exprimăm speranţa că decidenţii vor ajunge la o soluţie cât mai curând”, a comentat la finalul zilei de vineri OMV Petrom.

Totodată, ZF a trimis vineri o solicitare către OMV întrebând despre costurile adiţionale pe care OMV Petrom le are anual din cauza faptului că România nu este în Schengen. Totodată ZF a întrebat dacă asupra OMV Petrom s-au făcut presiuni, aşa cum au susţinut politicienii austrieci, dar şi dacă grupul crede că activitatea sa va fi afectată sau dacă decizia Austriei cu privire la România a fost corectă. Răspunsul OMV a fost următorul: „Grupul OMV este format din mai multe naţionalităţi iar succesul OMV Petrom îşi are rădăcinile în cooperarea unică dintre echipele din Bucureşti şi Viena. Orice măsură care facilitează această cooperare, inclusiv o graniţă deschisă, este binevenită. Una dintre forţele cheie ale Uniunii Europene de azi este libertatea de a călători fără graniţe acolo unde spaţiul Schengen deja se aplică. Rămânem încrezători că acest lucru li se va întâmpla în curând şi colegilor noştri şi oamenilor din România şi din alte state candidate.” Roxana Petrescu

Willi Cernko, CEO-ul Erste, acţionarul principal al BCR: Regretăm rezultatul votului de astăzi (joi – n. red.) din Consiliu. România şi Austria au multe lucruri de care sunt strâns legate împreună. Sociale, culturale şi, bineînţeles, şi economice. Austria este unul dintre cei mai importanţi investitori din România, iar România este, la rândul ei, o piaţă de export foarte importantă pentru companiile austriece.

Zdenek Romanek, CEO Raiffeisen Bank România: Susţinem pe deplin aderarea României la spaţiul Schengen. Am fost surprinşi de decizia de astăzi (joia trecută - n. red.). O vedem doar ca pe un rezultat intermediar. Vom continua să sprijinim demersurile autorităţilor pentru realizarea acestui deziderat. Raiffeisen Bank finanţează şi susţine economia românească de 25 de ani, ca partener puternic pentru 2 milioane de clienţi persoane fizice şi peste 120.000 de companii. Ne-am angajat să facem acest lucru pe termen lung împreună cu cei 4900 de angajaţi din toată ţara.

Andreas Lier, preşedintele  Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germane (AHK România): România a dovedit că îndeplineşte criteriile de aderare, fapt care a reieşit clar în urma controalelor efectuate de echipele de tehnicieni ai Comisiei Europene. Suntem foarte dezamăgiţi de acest vot, dar sperăm totuşi ca o decizie „pentru Schengen“ să fie luată în curând.

Cristian Pârvulescu, decanul Facultăţii de Ştiinţe Politice din cadrul la Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA): Este o eroare ura antiaustriacă. România nu a suferit un eşec. Austria este cea care a suferit un eşec. România nu a mai fost izolată. Austria a fost izolată din cauza absurdităţii acestei decizii.