Pfizer a anunţat că a descoperit un vaccin împotriva coronavirus. Dar câte ţări pot să facă investiţiile necesare pentru a manipula vaccinul la temperaturi extrem de scăzute?
♦ Lumea aflată în curs de dezvoltare se află de asemenea în faţa unei dileme: să suporte costurile ridicate legate de utilizarea vaccinului Pfizer sau să aştepte un vaccin mai convenţional ce poate fi livrat prin intermediul reţelelor de sănătate existente deja.
Cei care vor încerca să livreze vaccinul experimental al Pfizer după ce acesta a dat rezultate preliminare „extraordinare“ vor avea în faţă provocări uriaşe de ordin logistic. Ţările vor fi nevoite să construiască de la zero reţele de producţie, depozitare şi transport la temperaturi extrem de scăzute necesare pentru susţinerea vaccinului. Investiţiile masive şi coordonarea necesară fac aproape ca numai ţările bogate să aibă accesul garantat, şi apoi probabil numai pentru populaţiile lor urbane.
După anunţul privitor la datele preliminare pozitive privind vaccinul, unele guverne s-au grăbit să finalizeze comenzi şi să înceapă negocieri cu Pfizer şi BioNTech. Uniunea Europeană a confirmat o comandă de până la 300 mil. doze, în timp ce Filipine, Singapore şi Brazil au anunţat că sunt în discuţii.
Euforia iniţială generată de anunţul privind succesul vaccinului este acum diluată de realizarea că niciun vaccin utilizat în prezent nu a mai fost realizat pe baza tehnologiei folosită în cazul vaccinului Pfizer, scrie Bloomberg.
„Producţia vaccinului este costisitoare, componenta sa instabilă, acesta are un termen de valabilitate redus şi este necesar un transport la temperaturi extrem de scăzute“, arată Ding Sheng, director la Global Health Drug Discovery Institute din Beijing.
Costurile ridicate implicate de folosirea vaccinului Pfizer vor spori probabil temerile că ţările cele mai bogate vor avea mai întâi accest la cele mai bune vaccinuri, în pofida programului Covax al OMS ce ţinteşte atragerea de 18 mld $ pentru achiziţia de vaccinuri pentru ţările mai sărace.
Lumea aflată în curs de dezvoltare se află de asemenea în faţa unei dileme: să suporte costurile ridicate legate de utilizarea vaccinului Pfizer sau să aştepte un vaccin mai convenţional ce poate fi livrat prin intermediul reţelelor de sănătate existente deja.
Shing spune că ar alege a doua variantă.
Chiar şi pentru ţările bogate care au pre-comandat doze, printre care Japonia, SUA şi UK, livrarea vaccinului Pfizer va implica probleme considerabile legate de transport, electricitate, şi altele.
Se spune că succesul are mulţi autori, iar datele încurajatoare anunţate cu privire la vaccinul Pfizer i-a făcut pe mulţi din Washington să se grăbească să-şi atribuie meritul. Vicepreşedintele Mike Pence s-a numărat printre oficialii administraţiei Trump care au declarat că susţinerea venită din partea programului guvernamentale Operation Warp Speed a ajutat la accelerarea dezvoltării vaccinului.
Adevărul este că Pfizer nu a primit niciun fel de finanţare din partea programului respectiv. Dar compania parteneră, BioNTech, a primit bani. De la guvernul german. Berlinul a acordat companiei germane 445 milioane de dolari în cadrul unui acord încheiat în septembrie pentru accelerarea vaccinului.
Ce a făcut America în schimb a fost să se angajeze să cumpere sute de milioane de vaccinuri în avans pentru a se asigura că americanii sunt printre primii care vor fi vaccinaţi în cazul obţinerii aprobării FDA.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro