Suedia se situează între Franţa şi Elveţia în ceea ce priveşte numărul miliardarilor. Pe măsură ce ultra-bogaţii au început să îngroaşe rândurile, tot mai mulţi suedezi mai săraci au văzut cum decalajul dintre cei cu bani şi cei fără s-a mărit dramatic în ultima vreme. Economia a fost afectată de creşterea inflaţiei în ultimele 12 luni, de majorarea ratelor dobânzii şi de o monedă care a continuat să slăbească. Toţi aceşti factori au declanşat cea mai gravă prăbuşire a unei pieţe imobiliare europene, scrie Bloomberg.

Deşi tulburările provocate de războiul din Ucraina au afectat şi alte naţiuni europene, Suedia este singura economie din regiune care, potrivit previziunilor, se va contracta în 2023.

În centrul problemelor Suediei se află o piaţă imobiliară disfuncţională, care nu numai că a cimentat diviziunile sociale, dar le-a şi dus la extrem.

Boomul imobiliar al ţării - care a dus la o creştere a preţurilor cu aproape 250% în ultimii 20 de ani - a fost alimentat de costurile de împrumut foarte mici şi de o penurie de proprietăţi de închiriat. Această lipsă de locuinţe a împins familiile mai sărace în locuinţe supraaglomerate. Totodată i-a împins pe alţii să cumpere - valoarea totală a creditelor ipotecare a crescut cu 459% în ultimii 20 de ani.

Înainte de cea mai recentă criză, datoria gospodăriilor, inclusiv ipotecile şi datoriile de consum, au crescut vertiginos la peste 200% din venitul disponibil, potrivit celor mai recente date ale OCDE din 2021. Acest nivel este dublu faţă de cel din Germania.

Până acum, aceste probleme au fost ascunse de banii ieftini şi de o economie aflată în continuă creştere. Acum, când ambele se apropie de sfârşit, vulnerabilităţile sistemului sunt expuse. O clasă de mijloc supraîndatorată se confruntă acum cu perspectiva de a nu-şi mai putea permite să îşi plătească ipotecile.

În acelaşi timp, în ianuarie, numărul falimentelor corporative a crescut la cel mai ridicat nivel din cel puţin un deceniu, companiile de construcţii fiind puse sub presiune. În prezent, se aşteaptă ca rata de construcţie a locuinţelor să scadă la aproximativ jumătate din ceea ce este necesar pentru a ţine pasul cu creşterea populaţiei, creând un cerc vicios care crează premisele pentru şi mai multe tensiuni asupra problemei locuinţelor în viitor.

Banca centrală consideră că împrumuturile imobiliare reprezintă cel mai mare risc din sistemul financiar suedez  şi a avertizat cu privire la impactul creşterii datoriei gospodăriilor asupra tuturor elementelor economice , de la consum la falimente şi credite neperformante. Aceasta a solicitat în mod repetat reforme în domeniul locuinţelor şi al impozitelor, fostul guvernator Stefan Ingves criticând nivelul impozitului pe proprietate, care este unul dintre cele mai scăzute din lume.

K2A Knaust & Andersson Fastigheter AB, un constructor şi administrator de apartamente de închiriat, a pierdut 70% din valoarea sa de piaţă de când Riksbank a început să majoreze ratele anul trecut. Acesta şi-a amânat aproape toate planurile de construcţie din cauza incertitudinii de pe piaţă.

 „Dacă privim situaţia din perspectiva societăţii, este o problemă uriaşă. Va exista un mare vid în construcţii”, a declarat directorul executiv Johan Knaust.

Problemele se acumulează rapid pentru guvernul suedez, care trebuie să rezolve mai multe crize în acelaşi timp.

Şomajul a rămas la un nivel relativ stabil, iar singurele companii care au anunţat disponibilizări au fost Ericsson şi Electrolux. Cu toate acestea, creşterea numărului de falimente şi încetinirea economiei ar putea schimba datele problemei.

Totodată, cel mai mare fond de pensii din Suedia a suferit o lovitură de două miliarde de dolari ca urmare a prăbuşirii Silicon Valley Bank.

La toate aceste dureri de cap la nivel economic se adaugă şi o nouă problemă, în contexul în care aderarea la NATO a ţării, cu care suedezii păreau să se pună de acord, a fost blocată în dispute geopolitice.