Strategia se concentrează pe campania aeriană şi navală în Marea Mediterană şi în apele teritoriale libiene, cu aprobarea ONU, dar adaugă că operaţiuni terestre în Libia ar putea fi de asemenea necesare pentru a distruge navele şi bunurile traficanţilor, relatează The Guardian în ediţia electronică.

"Prezenţa pe ţărm ar putea fi luată în considerare dacă se ajunge la un acord cu autorităţile competente", precizează documentul. "Operaţiunea ar necesita o gamă largă de efective aeriene, maritime şi terestre. Acestea ar putea include: informaţii secrete, supraveghere şi recunoaştere; echipe de abordare; unităţi de patrulare (aeriene şi maritime); bunuri amfibii".

Misiunea ar putea include "acţiuni de-a lungul coastei, în porturi (...) împotriva bunurilor şi vaselor traficanţilor înainte de a fi folosite". Documentul avertizează însă cu privire la ameninţarea "teroristă şi a miliţiilor" la adresa forţelor europene.

Strategia recunoaşte de asemenea că misiunea ar putea conduce la victime civile. "Operaţiunile de abordare a traficanţilor în prezenţa imigranţilor includ un risc ridicat de pagube colaterale, inclusiv pierderi de vieţi omeneşti".

Diplomaţi şi oficiali de rang înalt de la Bruxelles au subliniat că nu există perspectiva detaşării de trupe pe teritoriul libian, iar Federica Mogherini, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe, a reiterat această poziţie miercuri. "Nu plănuim în nici un fel o intervenţie militară în Libia", a declarat ea.

Însă Guvernele UE urmează să mai discute şi să ia o decizie cu privire la documentul strategic. Miniştrii de Externe şi Apărare din UE trebuie să ia o decizie în cadrul unei reuniuni de la începutul săptămânii viitoare, după care pachetul militar trebuie aprobat de şefii de state şi guverne la summitul UE de luna viitoare.

Mogherini a declarat că se aşteaptă ca luni să se decidă sediul şi comandamentul misiunii. Ea părea optimistă în legătură cu o rezoluţie a Consiliului de Securitate al ONU care să permită folosirea forţei împotriva traficanţilor de imigranţi, dar a precizat că dacă acest lucru nu se întâmplă, UE tot va declanşa misiunea militară în Mediterana, în afara apelor teritoriale şi spaţiului aerian ale Libiei.

Planurile militare au început din cauza numărului mare de imigranţi din Africa subsahariană şi Orientul Mijlociu care vin din Libia, pe Marea Mediterană, spre Europa. Numai anul acesta aproximativ 2.000 de imigranţi şi-au pierdut viaţa pe mare.

Aproximativ zece state UE s-au oferit să participe la campanie, potrivit unor oficiali de rang înalt. Printre acestea se află Italia, care ar urma să asigure comandamentul, dar şi Marea Britanie, Franţa şi Spania.