Macroeconomie: Anul recesiunii
Trei trimestre de scadere economica succesiva nu doar ca satisfac clar definitia tehnica a recesiunii, dar sunt de natura sa sperie prin amploarea prabusirii: daca la inceputul lui 2008, economia crestea cu 8,8%, in vara acestui an lucrurile s-au inversat, cu o scadere de 8,8%. Putea fi evitata o asemenea involutie?
Age Bakker, director executiv al FMI, afirma ca tarile est-europene au ajuns vulnerabile la criza din cauza a cinci factori: deficitele mari de cont curent, dependenta de influxurile de capital si de investitiile straine directe, dependenta de banii trimisi din strainatate de emigranti si un curs al monedelor nationale inadecvat. Cum au actionat acesti factori am vazut: guvernele s-au indatorat (fie la FMI, UE si Banca Mondiala, fie pe pietele vestice), statele mai norocoase au investit in economie, cele mai stramtorate au crescut taxele sau au scazut cheltuielile.
In Romania, care din cauza politicilor prociclice ale tuturor guvernelor din 2005 incoace si a agitatiilor preelectorale a intrat in 2009 cu deficite mari si cu o mare foame de bani, n-a fost posibila de fapt niciuna dintre variante. Guvernele Boc nu si-au putut permite nici sa lanseze programe de infrastructura (cu exceptia "Prima casa"), nici sa restructureze sectorul bugetar, nici sa recurga la parghii fiscale spre a face rost de bani, cu exceptia impozitului forfetar; toate apar acum ca probleme de rezolvat in 2010.
In aceste conditii a aparut, in premiera, solutia ca FMI sa accepte ca o parte din imprumutul acordat pentru sustinerea balantei de plati sa fie folosita pentru finantarea deficitului bugetar. Fara sustinerea FMI si a UE, calcula guvernatorul BNR Mugur Isarescu, Romania ar fi riscat un deficit de finantare externa de pana la 16 miliarde de euro, cu o criza a cursului de schimb si reducerea mai accentuata a finantarilor de la banci. Nici FMI si nici guvernul nu pot obliga insa bancile sa finanteze economia, iar in conditiile in care statul a ajuns clientul predilect al bancilor ca sa obtina bani pentru plati curente, e putin probabil ca indatorarea crescanda a statului sa se vada prea curand intr-o relansare a economiei.
Cititi si:
Politica: Sub semnul alegerilor
Banci: Anul in care banii au devenit mai scumpi
Asigurari si pensii: Fara pierderi
Bursa: Reteta banilor usori nu mai functioneaza
Consultanta: Anul paradoxurilor
Companiile energetice au pierdut din greutate
Petrol si carburanti: Minus 20%
Farma: Anul surprizelor neplacute
Industria alimentara: Consum redus
Agricultura: 2009, anul nefericirii
Retail si distributie: Comert cu surprize
Textile: Anul extremelor - unii s-au extins, altii au inchis
Resurse umane: Anul concedierilor
Internet si IT: "A fost cel mai greu an"
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro