Ponta a fost întrebat care este poziţia Guvernului român în privinţa centrelor de detenţie CIA în România, relevate de presa internaţională în baza unui raport al Senatului SUA, şi dacă va ridica acest subiect în şedinţa CSAT sau în alt for.

”Aici avem de prezentat priorităţile guvernamentale 2015 – 2016. Vă rog, vă asigur că Ministerul de Externe vă va răspunde la orice alte întrebări aveţi dumneavoastră”, a răspuns premierul.

Victor Ponta a susţinut vineri o conferinţă de presă la finalul reuniunii liderilor coaliţiei guvernamentale, alături de preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, vicepremierul Liviu Dragnea, vicepremierul Gabriel Oprea şi vicepremierul Daniel Constantin.

Senatul SUA a publicat, marţi, o versiune scurtă a raportului Comisiei de Informaţii privind tehnicile dure de interogare folosite de CIA după 11 septembrie împotriva suspecţilor de terorism, asimilate torturii, potrivit AFP.

România ar apărea pe lista închisorilor secrete ale CIA, în centrul de detenţie deschis pe teritoriul României fiind interogaţi mai mulţi prizonieri ai Agenţiei Centrale de Informaţii suspectaţi de legături cu grupări teroriste, relatează Washington Post.

În versiunea publică a raportului Comisiei de Informaţii din Senatul SUA privind programul de interogare al CIA sunt secretizate o serie de informaţii, inclusiv ţările în care ar fi existat închisori secrete ale Agenţiei Centrale de Informaţii, scrie Washington Post, adăugând că detalii din document permit decodarea acestor centre de detenţie.

Potrivit Washington Post, în raport sunt menţionate închisori din cinci ţări: Polonia, România, Lituania Afganistan, Thailanda, acestea fiind desemnate prin culori. Astfel, presupusa închisoare secretă a CIA din România figurează drept "detention site black", pentru Polonia este folosit albastru, pentru Lituania violet, pentru Thailanda verde, iar pentru Afganistan, unde ar fi existat mai multe închisori, sunt folosite patru culori.

Din interpretarea datelor cuprinse în raport, CIA nu informase Departamentul de Stat despre existenţa închisorii din România, situaţie pe care ambasadorul SUA la Bucureşti Michael Guest a catalogat-o "inacceptabilă", autorităţile de la Bucureşti cerând în 2006 închiderea centrului de detenţie.

O comisie a Parlamentului României a stabilit, în iunie 2006, că există date clare ce atestă faptul că avioanele militare americane au aterizat pe aeroporturile româneşti exclusiv din motive tehnice şi că, în România, nu există închisori pentru prizonieri supecţi de terorism.

Constituită în luna decembrie a anului 2005, după primele informaţii potrivit cărora spaţiu aerian românesc ar fi fost survolat de avioane CIA care transportau deţinuţi şi că aceştia erau torturaţi în centre special constituite în România, Comisia parlamentară a investigat, potrivit preşedintelui Norica Nicolai, peste 3.000 de zboruri, documente şi date ale operaţiunilor aeriene de pe teritoriul românesc. Au fost avute în vedere, cu precădere, aeroporturile militare din Timişoara, Constanţa, Bucureşti, Tulcea şi Feteşti.

Atât preşedintele Comisiei, Norica Nicolai, cât şi vicepreşedintele George Maior (PSD), au negat afirmaţiile speculate în presa străină şi cele prezentate de parlamentarul elveţian Dick Marty.

Pe baza documentelor prezentate de autorităţi, senatorul liberal a declarat că pe niciunul dintre aeroporturile româneşti nu au fost existat şi nu au fost constuite facilităţi care ar fi putut servi drept centre de detenţie pentru deţinuţi.

Reprezentanţii Comisiei parlamentare CIA au arătat, "fără dubiu", că din cele două zboruri amintite în raportul lui Dick Marty, N313P din 25 ianuarie 2004 şi N313P din 22 septembrie 2003, despre care acesta susţinea că ar fi transportat deţinuţi, "nu au coborât şi nu au urcat pasageri".

Pe de altă parte, fostul preşedinte polonez Aleksander Kwasniewski a declarat, miercuri, că interogatoriile brutale ale suspecţilor de terorism desfăşurate de CIA pe teritoriul polonez au încetat, la presiunile poloneze, în 2003, relatează AFP.

El a confirmat chiar că acest procedeu, care include recurgerea la tortură, a fost practicat în Polonia de agenţi ai CIA, în timp ce autorităţile poloneze se refugiază de ani de zile într-o tăcere totală, ascunzându-se în spatele secretului anchetei desfăşurate de şase ani de Parchetul din Cracovia, fără un progres vizibil.

Intervievat la postul de radio TOK FM, la o zi după publicarea unui raport copleşitor de către Senatul american, Kwasniewski - care a acceptat această "cooperare consolidată în domeniul serviciilor de informaţii" - a afirmat că la început Polonia nu ştia despre actele de tortură. Era vorba, în opinia sa, doar despre înfiinţarea unor facilităţi secrete.

"Faptul că americanii desfăşoară aceste activităţi într-un mod atât de secret a generat îngrijorări. Astfel că autorităţile poloneze au acţionat pentru a le pune capăt şi aceste activităţi au încetat, la presiunea Poloniei", a declarat el.

Kwasniewski, preşedintele Poloniei în perioada 1995-2005, a povestit că i-a expus această problemă preşedintelui George W. Bush "în Biroul Oval de la Casa Albă" în 2003. Potrivit lui, liderul american a apărat activităţile CIA, afirmând că acestea aduc "beneficii importante în materie de securitate".

Dar "i-am spus lui Bush că ar trebui ca această cooperare să se termine şi s-a terminat", a adăugat omul politic polonez.

Potrivit lui, cooperarea cu americanii şi mai ales informaţiile obţinute au fost în beneficiul ţării sale. "Nu au fost ameninţări teroriste în Polonia", a explicat el.

Kwasniewski a apărat acordul său iniţial, amintind moartea a câtorva mii de americani în atentatele din 11 septembrie şi contextul "războiului împotriva terorismului declarat de NATO, din care Polonia face parte".