Ministerul Justiţiei a pus în dezbatere publică un proiect de lege pentru îmbunătăţirea soluţiilor de redresare pentru companii. 

Demersul face parte din cadrul proiectului de asistenţă tehnică „Instrumente de avertizare timpurie şi cadre de restructurare în România”, finanţat prin Programul de Sprijin pentru Reforme, precizează un comunicat al companiei de consultanţă CITR.

Conform expunerii de motive a Directivei, în lipsa unor măsuri de prevenţie adecvate mediului de afaceri, peste 200.000 de companii intră anual în faliment la nivel european, ceea ce conduce la pierderea a 1,7 milioane de locuri de muncă. În ceea ce priveşte situaţia din România, jumătate din cele aproximativ 30.000 de companii cu impact în economie se aflau deja în dificultate încă de dinainte de pandemie, iar un sfert dintre acestea au atins pragul insolvenţei, fără a fi încercat să acceseze o procedură de restructurare. În lipsa unei culturi a prevenţiei în business, anul trecut au intrat în insolvenţă 5.694 de companii la nivel naţional, dintre care 80 de companii de impact în 2020.

Prin noile reglementări, UE îşi propune să stimuleze reluarea activităţii economice a companiilor care întâmpină dificultăţi financiare, să faciliteze accesarea măsurilor de restructurare la primele semne de dificultate şi să evite ieşirea din circuitul economic a companiilor viabile. Mai ales în contextul actual, când multe companii experimentează dificultăţi punctuale sau sectoriale pe fondul pandemiei, transpunerea Directivei în legislaţia naţională este o oportunitate care vine să sprijine însănătoşirea mediului de afaceri românesc.

„Transpunerea Directivei în legislaţiile naţionale ale statelor membre UE are ca rol crearea unei culturi a salvării şi prevenţiei la nivel european, care să aducă, pe lângă avantaje pentru mediul de afaceri, şi efecte sociale pozitive, precum salvarea locurilor de muncă. Numai prin măsuri comune de uniformizare a practicilor de restructurare a businessurilor la nivel european vom reuşi să oferim un nou sens pozitiv cuvântului -restructurare- oferind cu adevărat o nouă şansă companiilor care trec prin dificultăţi”, a declarat Vasile Godîncă-Herlea, Managing Partner CITR.

Odată adoptată legislaţia, antreprenorii români se vor dispune de proceduri mai clare, mai flexibile, de libertate de negociere cu creditorii, de suspendarea executărilor silite, iar creditorii companiilor vor beneficia de un grad mai mare de recuperare a creanţelor prin apelarea la mecanisme de restructurare încă de la primele semne de dificultate, apreciază CITR. În plus, noua legislaţie va încuraja acordarea de finanţări în procedură şi va cuprinde prevederi care încearcă să elimine blocajele care tergiversează aprobarea unui plan de reorganizare.

Principalele direcţii şi capitole pe care se concentrează noua legislaţie:

1) Modificarea procedurilor pre-insolvenţă astfel încât acestea să fie în primul rând accesate, deoarece cadrul legislativ actual nu a încurajat deloc acest aspect, să fie eficiente, mai uşor de implementat şi utile:

a) Introducerea unei proceduri noi de restructurare, inspirată din legislaţiile străine – acordul de restructurare, care pune accentul pe negocierea în afara instanţei pentru o restructurare mai rapidă şi renunţarea la mandatul ad-hoc, instrument ineficient, care nu a fost aplicat în practică;

b) Modificarea substanţială a procedurii concordatului preventiv – în sensul introducerii unor reglementări mai clare, cu posibilitatea de suspendare a executărilor silite pe o perioadă de timp şi care să încurajeze accesarea acestei proceduri într-un stadiu cât mai incipient al dificultăţii;

c) Încurajarea şi protejarea finanţărilor acordate în procedurile de pre-insolvenţă, atât de eventuale acţiuni în anulare într-o eventuală procedură ulterioară de insolvenţă, cât şi prin acordarea unei super-priorităţi pentru restituire

2) Modificarea prevederilor privind procedura reorganizării judiciare, astfel încât aceasta să fie mai rapidă şi mai eficientă:

a) Prevederi care urmăresc limitarea perioadei de observaţie;

b) Prevederi care urmăresc confirmarea mai rapidă a planului de reorganizare;

c) Prelungirea perioadei de reorganizare de la 3 la 4 ani.

3) Digitalizarea acţiunilor din proceduri, cu efect asupra întregii legislaţii, ceea ce va permite desfăşurarea adunărilor de creditori, a comitetelor şi a licitaţiilor publice online. Această abordare aduce procedurile mai aproape de contextul actual în care comunicarea online şi digitalizarea reprezintă noua realitate.

Ulterior încheierii acestei etape, proiectul de lege, în forma modificată ca urmare a dezbaterii publice, va fi transmis ministerelor de resort, în procedura de consultare şi avizare interministerială. Apoi proiectul de lege, în forma avizată şi aprobată de Guvern, va fi transmis către Parlament.