Activiştii au afişat mesaje de conştientizare a efectelor schimbărilor climatice: „Cea mai rece vară care ne-a rămas”, „Viitorul rămâne fără apă”, „Stop combustibili fosili, protejaţi apa”, „Who pays?” („Cine plăteşte?”).

Parcul Natural Comana, cunoscut ca Delta Neajlovului sau Balta Comana este a doua ca biodiversitate, dar şi ca suprafaţă după Delta Dunării. Delta Neajlovului găzduieşte 141 de specii de păsări, din care jumătate sunt protejate internaţional, 19 specii de peşti (din care două – ţigănuşul şi cleanul de Comana se găsesc doar în această arie protejată şi 31 de specii de mamifere.

România se confruntă în prezent cu o perioadă de secetă severă, cu impact semnificativ asupra resurselor de apă şi a ecosistemelor. 658 de localităţi primesc în continuare apă cu restricţii, în anumite intervale orare. Astfel, „388 de localităţi aflate în sisteme centralizate de alimentare cu apă, primesc apă în anumite intervale orare. 270 de localităţi care nu au sisteme centralizate de apă, suferă din cauza secetei şi au fântâni secate”, cum precizează Apele Române.

Schimbările climatice sunt alimentate de emisii de gaze cu efect de seră provenite din activităţi umane, în principal din arderea combustibililor fosili. Această activitate intensifică nu doar valurile de caniculă cu temperaturi record, ci şi seceta, fenomen ce devine tot mai frecvent, prelungit şi devastator. Actuala vară ne oferă semnale alarmante şi ne îndeamnă la acţiuni rapide. Uniunea Europeană şi-a asumat ferm angajamentele pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi pentru atingerea neutralităţii climatice până în 2050, iar România, ca stat membru al UE, trebuie să îşi îndeplinească aceste obiective.

Proiectele noi de explorare a gazelor fosile sunt în contradicţie cu obiectivele de limitare a schimbărilor climatice.

„Scenariile indică că cererea globală de gaze, ca şi cea de ţiţei şi cărbune, ar trebui să înceapă să scadă înainte de 2030 pentru a fi în linie cu ambiţiile climatice globale. Cu toate acestea România sprijină noi proiecte de combustibili fosili care agravează criza climatică şi seceta, cum este proiectul Neptun Deep. Raportul ERCST estimează o amprentă totală de carbon de aproximativ 209 milioane de tone CO₂ pe 20 de ani, ceea ce însemna, în medie, aproximativ 10,4 milioane de tone CO₂ anual, mai mult decat emisiile unor ţări într-un singur an”, arată Greenpeace într-un comunicat transmis miercuri.

Greenpeace solicită autorităţilor naţionale şi locale să ia măsuri urgente în faţa impactului devastator al crizei climatice. România trebuie să ia în considerare schimbările climatice şi alţi factori de mediu în luarea deciziilor de licenţiere a proiectelor noi de explorare a combustibililor fosili, dar şi să îşi asigure tranziţia rapidă şi echitabilă către surse de energie sustenabile şi regenerabile.

„Evenimentele meteo extreme, cum ar fi canicula prelungită, seceta şi scăderea alarmantă a nivelului resurselor de apă, nu sunt fenomene obişnuite. Acestea sunt semnale clare ale unei crize climatice în intensificare, care nu mai poate fi neglijată. Deja vedem comunităţi întregi rămase fără apă, cu râuri şi lacuri secate, iar asta ar trebui sa ne îngrijoreze. Dacă cineva ar fi diagnosticat cu o boală, ce ar face? Ar face totul pentru a supravieţui, ar face tratamentul. Ar face ce spune doctorul. Majoritatea oamenilor s-ar baza pe ştiinţă. De ce nu facem acelaşi lucru şi în acest caz? Trebuie să adoptăm măsuri urgente pentru a reduce dependenţa de combustibilii fosili şi pentru a promova soluţii energetice durabile, care să protejeze resursele de apă şi mediul înconjurător pentru generaţiile viitoare" a declarat Alin Tănase, Coordonator de Campanii în cadrul Greenpeace România.