În pofida faptului că din Guvern fac parte două partide prooccidentale - Partidul Democrat (PDM) şi Partidul Liberal-Democrat (PLDM) -, Executivul minoritar îşi poate promova legislaţia în Parlament doar cu susţinerea comuniştilor proruşi (PCRM), în urma alegerilor legislative de la 30 noiembrie.

În plus, ţara se confruntă cu provocări economice semnificative, în contextul în care economia sa este strâns legată de Rusia, mai ales prin banii trimişi de moldovenii aflaţi la muncă. Fluctuaţiile rublei au condus la o slăbire a leului moldovenesc, iar embargoul impus de ruşi i-a afectat pe agricultori, care au încercat să găsească pieţe alternative de export.

Preşedintele Parlamentului Adrian Candu a publicat la începutul lui mai un raport despre "dispariţia" sumei de un miliard de dolari din trei bănci moldoveneşti, exacerbând nemilţumirea moldovenilor. Raportul, comandat de către Banca centrală firmei americane Kroll, reprezenta o etapă confidenţială în primele faze ale anchetei, însă mai multe grupuri de opoziţie au profitat şi au organizat demonstraţii ample împotriva corupţiei. Zeci de mii de persoane au răspuns apelului, pe 3 mai, cerând Guvernului paşi în lupta împotriva corupţiei şi demiterea unor oficiali.

Principala forţă din spatele protestelor a fost Platforma Civică pentru Demnitate şi Adevăr, înfiinţată recent şi finanţată de Viorel şi Victor Topa, doi oameni de afaceri "exilaţi", aflaţi în conflict cu vicepreşedintele PDM Vladimir Plahotniuc. Protestatarii au dat Guvernului termen două săptămâni să demită vinovaţii şi să treacă la fapte cu privire la dispariţia miliardului de dolari. Ei au anunţat o grevă şi, în cazul în care puterea nu le îndeplineşte revendicările, o acţiune de protest după 17 mai.

Tineretul Moldovean, un grup care militează pentru unirea Republicii Moldova cu România, se foloseşte de asemenea de scandalul bancar pentru a atrage oponenţii Guvernului. Grupul plănuieşte o acţiune de protest sâmbătă, la Chişinău, la care ar urma să participe şi membri ai Platformei.

În pofida plasării sub arest la domiciliu a omului de afaceri Ilan Shor, suspectat în cazul dispariţiei miliardului, moldovenii sunt îngrijoraţi în continuare de modul în care Guvernul abordează cazul. În contextul nemulţumirilor de natură politică şi economică, aceste proteste pot destabiliza "semnificativ" Executivul, scrie Stratfor, care nu exclude prăbuşirea acestuia. Guvernul a dat deja semne că este îngrijorat de impactul protestelor, expulzându-l şi interzicându-i intrarea în ţară liderului grupului Acţiunea 2012 George Simion, care susţine unificarea Republicii Moldova cu România.

De asemenea, în contextul alegerilor locale din iunie, nemulţumirile şi tulburările provocate de scandaluri de corupţie ar putea afecta partidele prooccidentale şi favoriza partidele proruse, apreciză Stratfor.

Slăbirea sau un eventual colaps al Guvernului moldovean înainte de Summitul Parteneriatului Estic prevăzut la Riga în perioada 19-20 reprezintă totodată un semnal, pentru Uniunea Europeană, potrivit căruia procesul deja dificil al integrării europene poate încetini sau chiar se poate inversa, apreciază Stratfor.

Interdicţia impusă cetăţeanului român Simion urmează să complice relaţiile dintre Chişinău şi Bucureşti, principalul său aliat în cadrul UE, consideră agenţia americană de analiză, adăugând că tulburările sociale şi disensiunile din cadrul Executivului moldovean consolidează obiectivului Kremlinului de a bloca integrarea Republicii Moldova în UE şi NATO.

Prin aşezarea sa geografică între Ucraina şi România şi prin conflictul îngheţat din regiunea separatistă moldoveană prorusă Transnistria, Republica Moldova reprezintă un partener strategic pentru Occident, însă nemulţumirea generalizată şi protestele vor slăbi poziţia ţării şi-i vor submina planurile de integrare occidentală, subliniază Stratfor.