"A fost abordat subiectul garanţiilor pe termen lung pentru securitatea Federaţiei Ruse. În acest context, Vladimir Putin a exprimat dezamăgire privind reacţiile Statelor Unite şi NATO, care echivalează cu ignorarea preocupărilor şi cererilor legitime ale Rusiei", a anunţat Kremlinul, conform agenţiei RIA Novosti.

La rândul său, Recep Tayyip Erdogan a notat că Occidentul pare să nu acţioneze la modul concret pentru a oferi garanţii Rusiei. "Toată lumea vorbeşte, dar nimeni nu face nimic. Nu a fost niciun rezultat", a afirmat Erdogan, conform agenţiei Anadolu şi publicaţiei Frankfurter Allgemeine Zeitung. Preşedintele Turciei a exprimat în mai multe rânduri disponibilitatea de a fi mediator între Rusia şi Ucraina.

Casa Albă a anunţat, marţi seară, că Statele Unite menţin opţiunea negocierilor cu Rusia, dar momentul actual nu este "adecvat", întrucât Moscova pregăteşte invadarea Ucrainei. "Uşa spre diplomaţie rămâne deschisă cu Rusia", chiar dacă secretarul de Stat, Antony Blinken, a anulat întâlnirea cu ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a afirmat Jen Psaki, purtătoarea de cuvânt a Preşedinţiei SUA. "Aşa cum a transmis secretarul de Stat, acesta nu este un moment adecvat pentru întâlnirea cu ministrul rus de Externe, întrucât Rusia face paşi în direcţia escaladării crizei şi se pregăteşte să invadeze Ucraina", a declarat Jen Psaki. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe a explicat că întâlnirea preşedintelui Joseph Biden cu omologul său rus, Vladimir Putin, era acceptată "în principiu", fără însă a fi în lucru "planuri specifice sau un calendar".

Administraţia Vladimir Putin cere garanţii că Alianţa Nord-Atlantică nu va continua extinderea spre est şi argumentează că este necesară revenirea la arhitectura de securitate anterioară anului 1997, astfel că NATO trebuie să retragă trupele şi echipamentele militare inclusiv din România şi Bulgaria. Rusia a transmis săptămâna trecută Statelor Unite răspunsul privind garanţiile de securitate, exprimând nemulţumire faţă de propunerile Washingtonului şi insistând pentru oprirea extinderii NATO şi pentru stabilirea unor măsuri de control al armamentului. "Noi considerăm că partea americană nu a oferit un răspuns constructiv privind elementele fundamentale ale proiectului de tratat cu Statele Unite elaborat de partea rusă în privinţa garanţiilor de securitate", a transmis Ministerul de Externe de la Moscova. Rusia a subliniat că se opune "Declaraţiei Summitului NATO de la Bucureşti" (2008), prin care Alianţa Nord-Atlantică oferea perspective privind admiterea Ucrainei şi Georgiei. Moscova a reafirmat că se opune instalării de baze militare pe teritoriile fostelor state sovietice care nu sunt membre NATO, contestând şi instalarea de sisteme militare, inclusiv de atac, în ţări care au devenit membre NATO după anul 1997.

Alianţa Nord-Atlantică a propus Rusiei măsuri practice în sensul creşterii transparenţei şi controlului armamentului, iar un eventual acord cu Moscova ar putea include efectuarea de inspecţii reciproce, inclusiv în bazele antibalistice NATO din România şi Polonia. O altă propunere se referă la modalităţi de evitare a riscurilor incidentelor între nave militare NATO şi ruse în Marea Neagră.