„Lista de aşteptare de 3.000 de persoane care există în momentul de faţă, în mod evident, nu poate fi rezolvată într-un timp rezonabil, având în vedere că discutăm de câteva zeci de donatori în fiecare an. Sigur că au scăzut de la 86 la 73, dar până la urmă această scădere nu este significativă, pentru că ar trebui să avem cel puţin sute de donatori în fiecare an, cât să putem să discutăm despre o activitate de transplant eficientă", a explicat Rafila.

Cu toate acestea, ministrul a subliniat şi aspecte pozitive, menţionând că România dispune de numeroase spitale care fac proceduri de transplant. Printre cele mai frecvente intervenţii se numără transplantul renal, cel hepatic şi cel cardiac.

Pentru îmbunătăţirea situaţiei, Rafila a evidenţiat importanţa colaborării între mai multe entităţi: „Transplantul rămâne pentru noi o prioritate, ne gândim cum să îmbunătăţim finanţarea, să îmbunătăţim comunicarea, dar nu putem face lucrul ăsta decât împreună cu profesioniştii din domeniul sănătăţii, cu universităţile de medicină şi farmacie şi, în ultimul rând, cu mass-media".