"Una dintre rămăşiţe corespunde unuia dintre elevii care studiau la Şcoala Normală", a declarat pentru AFP această sursă oficială, care a cerut protecţia anonimatului.

Felipe de la Cruz, un purtător de cuvânt al părinţilor elevilor daţi dispăruţi, a confirmat informaţia. Însă el a reafirmat hotărârea familiilor. "Dacă ei cred că noi vom începe să plângem pentru că ADN-ul unuia dintre băieţii noştri a fost găsit, se înşală. Îi vom găsi pe ceilalţi 42 care lipsesc", a declarat el în faţa a mii de pesoane, la o manifestaţie în capitala mexicană.

Părinţii elevilor, care nu acceptă versiunea autorităţilor, potrivit căreia copiii au fost ucişi în noaptea în care au dispărut, cer ca statul federal să continue cercetările.

"Sămânţa a fost semănată, iar poporul din Guerrero se află pe picior de război până când vinovaţii nu vor fi pedepsiţi", a adăugat el.

Surse apropiate familiilor au declarat pentru AFP că rămăşiţele identificate sunt ale lui Alexander Mora.

Ministerul Public nu a comentat, dar a convocat o conferinţă de presă pentru duminică la prânz.

Este vorba despre prima confirmare a morţii unuia dintre cei 43 de elevi daţi dispăruţi pe 26 septembrie la Iguala, în statul Guerrero, după ce au fost atacaţi de către poliţişti locali afiliaţi cartelului de narcotraficanţi Guerreros Unidos, probabil la instigarea primarului oraşului.

Potrivit Ministerului Public, unele dintre cele 70 de persoane reţinute în acest caz au afirmat că elevii au fost livraţi de către poliţişti unor asasini ai cartelului, executaţi, cadavrele le-au fost arse timp de 15 ore pe un rug uriaş, iar rămăşiţele le-au fost aruncate într-un râu.

Anchetatorii au găsit rămăşiţe umane într-un depozit de deşeuri şi pe marginea unui râu şi le-au trimis la laboratorul Universităţii din Innsbruck (Austria) să fie identificate.

Ministrul Justiţiei Jesus Murillo Karam a declarat că va fi foarte dificilă identificarea acestor rămăşiţe - carbonizate -, precizând că este posibilă efectuarea unor teste ADN doar pe două fragmente de os.

Evenimentele de la Iguala au marcat un moment de cotitură pentru preşedinţia lui Enrique Peña Nieto (2012-2018), care se confruntă cu cea mai gravă criză, şi au scos la iveală din nou infiltrarea profundă a traficului de droguri în poliţia mexicană.

Practic, în fiecare zi de la anunţarea presupusei masacrări a celor 43 de tineri, Mexicul se confruntă cu manifestaţii şi proteste, adesea prin ocuparea unor clădiri publice, blocarea drumurilor şi uneori violenţe, incendieri sau confruntări cu poliţia.