Pregătirile pentru preşedinţia Consiliului UE

România va prelua pentru prima dată, începând cu 1 ianuarie 2019, pentru şase luni, preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene, acest lucru venind după 12 ani de la aderarea la UE. Ţara noastră face parte din trio-ul de preşedinţii care mai include Finlanda şi Croaţia, preşedinţia rotativă prezidând la Bruxelles reuniunile Consiliului Uniunii Europene (cu excepţia Consiliului Afaceri Externe), reuniunile COREPER (întâlnirile reprezentanţilor permanenţi ai ţărilor membre la Bruxelles) şi aproximativ 200 de grupuri de lucru.

La cea de-a cincea întrunire a Consiliului Interministerial pentru Pregătirea şi Exercitarea Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene, reunit la Palatul Victoria, în 18 decembrie, ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, a declarat că întregul Guvern va continua să lucreze intens şi pe parcursul anului 2018, când se va intra în linie dreaptă cu pregătirile şi vor fi implicate în proces toate resursele disponibile în sistemul public, academic şi asociativ. Negrescu a menţionat încheierea primului program de formare a funcţionarilor din administraţia publică centrală în vederea exercitării preşedinţiei.

O altă decizie a fost legată de faptul că în momentul intrării în vigoare a cadrului legislativ privind internship-ul, Ministerul Afacerilor Externe, prin Unitatea pentru Pregătirea Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene, să lanseze un program de internship destinat să sprijine procesul de pregătire şi exercitare a mandatului României. De asemenea, a fost aprobată o primă versiune a calendarului reuniunilor informale găzduite de România pe durata mandatului la Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Întâlnirile tehnice la nivel de şefi de agenţii, director şi expert, vor fi organizate la Bucureşti şi în alte localităţi, cu obiectivul organizării evenimentelor din calendarul oficial în toată ţara.

„Păstrarea unităţii proiectului european şi a integrităţii politicilor europene, în beneficiul cetăţenilor europeni, reprezintă obiectivul strategic în jurul căruia va gravita întregul proces de pregătire şi derulare a Preşedinţiei României la Consiliul UE”, potrivit site-ului MAE.

De asemenea, la sfârşitul lunii august, vicepremierul Marcel Ciolacu şi ministrul bulgar pentru pregătirea preşedinţiei Bulgare a Consiliului Uniunii Europene, Lilyana Pavlova, au convenit ca cele două state să colaboreze în pregătirea mandatelor lor de preşedinte al Consiliului UE, în 2018 pentru Bulgaria şi 2019 pentru România.

Summitul Consiliului European de la Sibiu şi relaţiile tensionate din cauza legilor Justiţiei

Un alt succes bifat de România este găzduirea Summitului Consiliului European din 2019, care va avea loc la Sibiu. Preşedintele Klaus Iohannis declara, pe 19 octombrie, că a stabilit cu preşedintele Consiliului UE, Donald Tusk, că Summitul Consiliului European de la Sibiu va avea loc pe 9 mai 2019, de Ziua Europei, precizând că România se va implica pentru a avea rezultate foarte bune la cârma Consiliului.

În luna mai a anului 2017, Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a reiterat dorinţa ca, până în momentul în care România va prelua preşedinţia Consiliului UE, MCV (Mecanismul de Cooperare şi Verificare – n.r) să fie ridicat, iar România să fie admisă în spaţiul Schengen.

Rămâne de văzut în ce măsură vor fi îndeplinite aceste obiective, având în vedere că modificările la legile Justiţiei au atras nenumărate critici atât din spaţiul european, cât şi de peste Ocean.

Departamentul de Stat american a dat publicităţii, în 27 noiembrie, o declaraţie în care îşi exprima îngrijorarea faţă de preconizatele modificări ale legilor justiţiei. „Statele Unite observă cu preocupare că Parlamentul României analizează proiecte de lege care ar putea submina acţiunile de combatere a corupţiei şi ar putea slăbi independenţa justiţiei în România. Aceste legi, propuse iniţial de Ministerul Justiţiei, ameninţă progresele înregistrate de România în ultimii ani pentru construirea unor instituţii judiciare puternice, protejate de interferenţe politice. Îndemnăm Parlamentul României să respingă propunerile care slăbesc statul de drept şi afectează combaterea corupţiei”, preciza Departamentul de Stat al SUA, într-un comunicat postat pe site-ul acestuia.

Preşedinţii celor două Camere, Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu au avut o poziţie comună faţă de comunicatul Departamentului de Stat al SUA, transmiţând, în 28 noiembrie, că dezbaterile, deciziile şi voturile din Parlament se desfăşoară în numele suveranităţii poporului şi nu pot face obiectul niciunei forme de presiune.

A urmat, în 21 decembrie, comunicatul comun al ambasadelor Belgiei, Danemarcei, Finlandei, Franţei, Germaniei, Olandei şi Suediei care au solicitat ca factorii implicaţi în proiectul de reformă a justiţiei să evite orice acţiune care ar putea duce la slăbirea independenţei sistemului judiciar şi să ceară avizul Comisiei de la Veneţia. O reacţie care a stârnit multe critici în ţară, ambasadorii fiind acuzaţi că se implică prea mult în treburile interne şi se antepronunţă asupra unor legi care se aflau încă în dezbatere.

Călin Popescu Tăriceanu, preşedintele Senatului, a declarat, într-un interviu pentru Gândul şi MEDIAFAX, că este îndoielnică sursa de informare la care apelează reprezentanţii altor state.

"Trăim o epocă ce poate să fie etichetată simplu de tot: perioada sau epoca fake news, a ştirilor false. Aceste informaţii, cu ajutorul reţelelor de socializare, capătă o viteză de difuzare extraordinară care nu exista în trecut. (...) Constat cu regret că există o informare extrem, şi subliniez extrem, de superficială a celor care au luat poziţie din străinătate, bazându-se probabil pe ceea ce au citit pe Facebook. Dacă Facebook-ul este sursa informaţiilor lor, suntem într-o situaţie aş spune deplorabilă din punctul meu de vedere", a declarat Călin Popescu Tăriceanu.

Finalul de an nu a calmat situaţia. Preşedintele Comisiei pentru legile Justiţiei, deputatul PSD Florin Iordache, a transmis ambasadelor, în 28 decembrie, traducerea celor trei legi adoptate, care vizează organizarea CSM, cea judiciară şi statutul magistraţilor. Primul răspuns a venit din partea ambasadei Franţei care a anunţat că are propriul aparat care se ocupă de traduceri.

România, prinsă între decizia de a-şi muta sau nu ambasada din Israel la Ierusalim

Un eveniment internaţional recent care a implică România este decizia preşedintelui SUA de a recunoaşte oraşul Iersualim drept capital a Israelului. Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a adoptat în 21 decembrie, cu o largă majoritate, un proiect de rezoluţie care condamnă decizia preşedintelui SUA. Dintre cele 193 de state membre, 128 au votat în favoarea proiectului de rezoluţie care condamnă decizia lui Donald Trump privind Ierusalimul, iar nouă ţări, inclusiv Statele Unite şi Israelul, au votat împotrivă. Treizeci şi cinci de ţări s-au abţinut de la vot, printre care şi România.

Ministerul Afacerilor Externe a transmis ulterior că este necesară prudenţa şi relansarea dialogului în cadrul procesului de pace. „MAE consideră mai degrabă necesară, în această etapă, relansarea dialogului direct în vederea deblocării procesului de pace. În consecinţă, România a exprimat vot de „abţinere” în cadrul AG ONU”, preciza MAE.

Mai vocal pe acest subiect a fost preşedintele PSD, Liviu Dragnea, care a declarat că România ar trebui să se gândească serios să mute ambasada din Israel la Ierusalim.

"Eu vă spun care este punctul meu de vedere. Eu cred că România ar trebui să se gândească serios să mute ambasada României din Israel în Ierusalim. Ar trebui să ne gândim foarte serios . Sunt şi chestiuni practice. Toate instituţiile centrale ale Israelului sunt în Ierusalim şi ambasadorii şi personalul Ambasadei fac naveta de la Tel Aviv la Ierusalim”, a declarat, în urmă cu o săptămână, Liviu Dragnea.

O afirmaţie ce a atras însă criticile Autorităţii Palestiniene care a anunţat că este vorba de încălcarea rezoluţiilor ONU, iar reprezentantul României a fost convocat pentru explicaţii.

În 27 decembrie, liderul PSD a revenit cu alte precizări. „Eu am fost întrebat, mi-am spus punctul de vedere, am continuat discuţiile în coaliţie, le-am spus şi preşedintelui Tăriceanu, şi premierului, şi ministrului de Externe Meleşcanu despre acest lucru şi despre convingerea mea. Şi nu am spus să se mute ambasada mâine, dar MAE trebuie să ia în serios lucrul ăsta şi are toată capacitatea instituţională şi nu numai să facă o analiză serioasă. Dacă va avea argumente serioase că nu trebuie mutată ambasada de acolo, ne predăm. Dar doar aşa, neavând niciun argument şi nespunând nici una nici alta...”, a spus Dragnea.

Eşecul relocării Agenţiei Europene a Medicamentului

Un insucces pentru România a fost pierderea relocării Agenţiei Medicamentului în Bucureşti, neasumat de nimeni. 19 oraşe europene, inclusiv Bucureştiul, au candidat pentru a găzdui sediul Agenţiei Europene a Medicamentului (AEM), instituţie care trebuie mutată din Marea Britanie în contextul ieşirii acestei ţări din UE. Bucureştiul a fost exclus după primul vot, Amsterdam fiind desemnat, în 20 noiembrie, de Consiliul Uniunii Europene pentru a găzdui sediul Agenţiei Europene a Medicamentului.

Dosarul candidaturii României la această competiţie a fost coordonat de Ministerul Sănătăţii şi de Agenţia Naţională a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale, din care au mai făcut parte Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Finanţelor Publice, ministrul delegat pentru Afaceri Europene şi Ministerul Afacerilor Externe şi a fost depus în 31 iulie.

Locaţia propusă de România se afla în zona de nord a Bucureştiului, în spatele staţiei de metrou Pipera. Mai mulţi europarlamentari români au anunţat că vor contesta procedura, deoarece s-au făcut greşeli de evaluare tehnică ce au defavorizat România, însă procedura nu a putut fi contestată. În spaţiul public, mai multe persoane au învinovăţit-o pe Gabriela Firea de eşecul României în cursa pentru relocarea Agenţiei Europene a Medicamentului. Firea s-a apărat, spunând că dosarul a fost făcut de ministerul Sănătăţii, primăria oferind doar date şi informaţii care i-au fost cerute.

Brexit şi ce se întâmplă cu românii care lucrează în Marea Britanie

Un alt subiect important în ceea ce priveşte politica externă a României este ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, care va avea loc tot în 2019. La reuniunea Consiliului European în format UE 27 care a avut loc în 15 decembrie, liderii europeni au evaluat stadiul progreselor înregistrate în cadrul negocierilor privind Brexit-ul în cele trei domenii specifice (drepturile cetăţenilor, frontiera cu Irlanda şi decontul financiar), apreciind că s-au înregistrat progrese suficiente şi au decis trecerea la cea de-a doua fază a negocierilor cu Marea Britanie, respectiv cea privind viitoarele relaţii dintre Uniunea Europeană şi Marea Britanie.

„Din perspectiva României, rezultatele obţinute până în prezent reflectă integral obiectivele urmărite în negocieri. Astfel, în ceea ce îi priveşte pe cetăţenii români aflaţi pe teritoriul Marii Britanii şi pe membrii lor de familie, aceştia vor beneficia de toate drepturile deja dobândite şi acoperite de legislaţia europeană şi după momentul retragerii Marii Britanii din UE. Astfel, va fi menţinut transferul tuturor prestaţiilor de securitate socială, inclusiv cele familiale şi alocaţiile pentru copii, şi vor fi recunoscute calificările profesionale obţinute sau în curs de obţinere înainte de momentul retragerii. Au mai fost agreate, totodată, şi principiile referitoare la reîntregirea familiilor, iar viitorii membri de familie, respectiv copiii cetăţenilor acoperiţi de acordul de retragere, vor beneficia de aceleaşi drepturi”, transmitea Administraţia Prezidenţială într-un comunicat, precizând că România se aşteaptă ca aranjamentele convenite în cadrul primei etape de negociere să fie implementate rapid şi integral.

În marja Consiliului European, preşedintele României a participat la Summitul Euro+, la care au luat parte şi statele membre non-euro, unde discuţiile s-au concentrat pe modalităţile de consolidare a Uniunii Economice şi Monetare. Klaus Iohannis a reiterat angajamentul României de a adera la zona euro cât mai curând posibil.

Iohannis, conferinţă comună cu Donald Trump la Casa Albă

În 29 mai, preşedintele Klaus Iohannis a participat la reuniunea NATO de la Bruxelles, unde a avut scurte întâlniri cu omologii săi din SUA şi Franţa, Donald Trump şi Emmanuel Macron.

„Din punct de vedere politic, reuniunea de azi a fost prima întâlnire la nivel înalt al alianţei la care au participat noul preşedinte al Statelor unite ale Americii şi noul preşedinte al Franţei. Le-am adresat un bun venit călduros la NATO şi i-am asigurat de tot sprijinul meu şi al României, care are parteneriate strategice solide cu ambele ţări”, a spus Iohannis.

Şeful statului a precizat că la acest summit, România şi-a atins obiectivele.

„Sunt convins că această Reuniune a contribuit la asigurarea unei apărări solide a României şi la un rol vizibil al ţării noastre în asigurarea securităţii regiunii noastre şi a spaţiului euro-atlantic.Din punctul nostru de vedere, a fost o reuniune reuşită. (...) În concluzie, pot să spun că la această Reuniune, şi la această Reuniune, România şi-a atins obiectivele”, a conchis preşedintele.

Cea mai importantă vizită externă a lui Klaus Iohannis a fost însă cea din 9 iunie, la Casa Albă, fiind prima pe care un preşedinte est-european o are în timpul mandatului lui Donald Trump.

La conferinţa de presă comună, Trump a declarant tot pentru prima dată că SUA vor respecta articolul 5 din tratatul NATO şi vor proteja ţările membre ale alianţei dacă acest lucru se va dovedi necesar. „Cu siguranţă suntem acolo să protejăm şi acesta este unul dintre motivele pentru care vreau ca oamenii să se asigure că avem resursele şi forţa necesare, plătind banii care sunt necesari pentru a avea acele resurse. Dar da, suntem angajaţi în a aplica articolul 5”, a spus Donald Trump.

Preşedintele Statelor Unite a transmis şi că România este un partener de încredere în lupta împotriva terorismului şi a salutat alocarea a 2% din PIB pentru Apărare.

„Este o onoare să primim un prieten atât de bun al Americii la Casa Albă. Aşa cum ştiţi, poporul român şi cel american au multe în comun: dragostea pentru libertate, culturi cu care ne mândrim, tradiţii consistente. Astăzi celebrăm parteneriatul nostru strategic, care a început în urmă cu mai multe de 20 de ani. Acest parteneriat acoperă mai multe planuri, între care cel economic, militar şi cultural. Astăzi facem aceste legături chiar mai puternice. Domnule preşedinte, vizita dumneavoastră vine într-un moment important nu doar pentru acest parteneriat, dar pentru toate naţiunile responsabile din întreaga lume”, a mai afirmat Trump.

„Ştim că suntem poziţionaţi în flancul estic al NATO, şi noi ne bazăm pe voi, pe Statele Unite. Nu putem să ne apără singuri, ne bazăm pe voi. România este membră a UE şi este în interesul vostru să aveţi o Uniune Europeană puternică ca partener”, a declarat Klaus Iohannis, în timpul conferinţei comune.

Relaţia cu Republica Moldova, în zodia incertitudinii

În ceea ce priveşte relaţia cu României cu vecinii săi, aceasta este guvernată atât de precauţie – în privinţa Republicii Moldova, cât şi de optimism – faţă de Serbia.

Klaus Iohannis declara în noiembrie, în contextul participării sale la Summitul Parteneriatului Estic, că ideea integrării europene a Republicii Moldova prin intermediul unirii cu România nu este o cale fezabilă în acest moment.

„Nu cred că putem să abordăm chestiunea (integrarea europeană – n.r.) printr-o cale indirectă. Moldova este clar angajată pe calea europeană şi deocamdată are Acordul de Asociere şi toată legislaţia secundară care decurge acolo întretimp este perfectată, dar trebuie toate acestea implementate şi parcursul Moldovei trebuie consolidat, după care Moldova trebuie ea să se hotărască dacă vrea să înceapă un parcurs care duce spre UE sau nu. O scurtătură via Unirea cu România cred că nu este o cale foarte fezabilă în acest moment”, susţinea şeful statului.

La începutul lunii octombrie, premierul Mihai Tudose afirma, după întâlnirea cu preşedintele Serbiei şi premierii Greciei şi Bulgariei, că sprijină intrarea Serbiei în Uniunea Europeană.

„Suntem patru ţări care formăm Balcanii de Est care pot să fie, deopotrivă, o poartă de intrare în Uniunea Europeană, una de ieşire din UE sau un zid de apărare al Uniunii Europene. Avem acelaşi interes strategic şi economic ca Serbia să devină ţară a Uniunii, avem acelaşi interes ca ţările noastre să aibă independenţă energetică”, a afirmat Mihai Tudose.