O rezoluţie a SUA care solicită „încheierea rapidă” a războiului din Ucraina a fost adoptată de Consiliul de Securitate al ONU, cu sprijinul Moscovei şi al Beijingului, într-un vot care a reprezentat o nouă lovitură pentru unitatea occidentală în timpul preşedinţiei lui Donald Trump. Rezoluţia nu menţionează agresiunea Rusiei sau integritatea teritorială a Ucrainei
O rezoluţie a SUA care solicită „încheierea rapidă” a războiului din Ucraina a fost adoptată de Consiliul de Securitate al ONU, având sprijinul Moscovei şi al Beijingului, într-un vot care a reprezentat o nouă lovitură pentru unitatea occidentală în timpul preşedinţiei lui Donald Trump, scrie FT.
Franţa şi Marea Britanie nu au folosit dreptul de veto împotriva măsurii, care nu menţionează agresiunea Rusiei sau integritatea teritorială a Ucrainei, dar s-au abţinut după ce au eşuat într-o ultimă încercare de a amâna votul final.
Votul a evidenţiat modul în care alianţa transatlantică, care a stat la baza securităţii europene de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, începe să se destrame pe măsură ce preşedintele SUA adoptă o abordare tranzacţională în politica externă.
Aceasta reprezintă un contrast puternic faţă de administraţia predecesorului lui Trump, Joe Biden, care a condus eforturile occidentale de a izola Rusia de economia globală ca represalii pentru invazia sa pe scară largă a Ucrainei, în urmă cu trei ani.
Capitalele europene au fost luate prin surprindere luna aceasta de lansarea de către Trump a unor negocieri bilaterale cu Moscova. În ultimele zile, el l-a acuzat şi pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski de responsabilitatea conflictului care durează de trei ani şi a cerut organizarea de alegeri în Ucraina.
Shelby Magid, director adjunct al Centrului Eurasia din cadrul Consiliului Atlantic, a declarat că abţinerea Franţei, a Marii Britanii şi a altor ţări europene la vot indică faptul că SUA şi aliaţii săi vor trebui să facă eforturi pentru a găsi un teren comun.
Ea a adăugat că, deşi votul nu reprezintă o ruptură totală între Washington şi Europa, simbolismul este clar.
„Este uluitor să vedem SUA de aceeaşi parte cu aceste ţări, pe care le considerăm parte dintr-un ax al agresorilor”, a spus Magid.
Mai devreme, luni, preşedintele francez Emmanuel Macron s-a întâlnit cu Trump la Casa Albă şi l-a presat să garanteze un „sprijin militar” pentru trupele europene care ar putea fi desfăşurate ca forţe de menţinere a păcii în Ucraina, în cazul în care s-ar ajunge la un armistiţiu.
Întrebat dacă trupele europene ar avea sprijinul american, Trump a răspuns: „Vom avea un sprijin de un anumit fel. Evident, ţările europene vor fi implicate. Nu cred că va fi nevoie de prea mult sprijin.”
Urmărește Business Magazin

Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro
-
Ce mai face George Soros la 94 de ani, „inamicul public" numărul 1 din România. Cine este Alexander Soros, urmașul lui, care a fost decorat de fostul președinte american Joe Biden în locul tatălui său. Scott Bessent, mâna dreaptă a lui Soros, alături de care a prăbușit lira sterlină, e acum ministru de Finanțe în SUA