♦ România a primit de la UE în primele şapte luni din an fonduri nerambursabile şi prin PNRR de 4,7 mld. euro.♦  Banii au venit, în mare parte, din fondurile europene nerambursabile, pentru că PNRR (care are o componentă de granturi şi alta de împrumuturi) se mişcă greu, deocamdată.

Banii UE sunt din ce în ce mai mulţi. Anul trecut investiţiile statului de 100 mld. lei (20 mld. euro) au fost acoperite din fonduri UE în proporţie de peste 60%.

România mai are de recuperat bani din Cadrul Financiar Multianual 2014 – 2020 şi estimează că va primi în acest an 4,3 mld. euro (din care 670 mil. euro sunt pentru „dezvoltarea rurală”). A primit până în iulie 1,7 miliarde de euro.

În ceea ce priveşte cadrul financiar multianual în exerciţiu (2021 – 2027) Finanţele au estimat intrarea a 6,1 mld. euro (din care 2,2 mld. euro sunt plăţi directe pentru agricultură). A primit, din aceşti bani, în primele şapte luni din an, 2,6 miliarde de euro, din care 1,7 mld. euro au însemnat plăţile directe în agricultură. Partea bună este că, odată cu aceste plăţi, Ministerul Agriculturii a cam terminat de dat subvenţii şi acum, dacă banii aşteptaţi (până la 6,1 mld. euro) vin, ei merg în fondurile structurale şi de coeziune.

Din 2007, când a intrat în UE, România a primit plăţi totale de 96,7 mld. euro şi a contribuit la bugetul Uniunii cu 31,3 miliarde de euro. Rezultă un sold poziţiv de 65,4 miliarde de euro.

Dacă absorbţia a fost greoaie la început, acum echipele care se ocupă de fondurile UE s-au rodat şi lucrurile se mişcă ceva mai bine. România a avut o absorbţie pentru fondurile de coeziune din exerciţiul financiar 2014-2020 de 96% (a pierdut un miliard de euro din alocarea totală de 24 mld. euro).

Dacă, pe fondurile structurale, lucrurile se mişcă mai bine (pe alocare plăţilor directe în agricultură nu sunt probleme pentru că banii se împart şi gata), mecanismul PNRR merge greu.

Prin NextGenerationEU 2021-2023 (PNRR este un instrument prin care este pus în practică NextGenerationEU) România aşteaptă anul acesta 3,6 mld. euro. Nu a primit însă, în primele şase luni din an, decât 288 de milioane de euro.

Toată alocarea prin PNRR este de 28,5 mld. euro (13,6 mld. euro granturi şi 14,9 mld. euro împrumuturi). Din decembrie 2023, România are depusă o cerere de plată de 3,2 mld. euro. Comisia Europeană încă analizează „dosarul” pentru că aici banii nu se dau precum în agricultură, de pildă, unde ceri, faci o dovadă că ai pământ sau animale şi primeşti bani. Aici trebuie respectate nişte criterii, întâi trebuie să demonstrezi că ai făcut „reforme” şi abia apoi primeşti bani. Mecanismul NextGenerationEU a fost inventat în vremea crizei COVID pentru a ajuta statele membre să iasă la liman având în spate sprijinul financiar şi garanţia instituţiilor puternice de la Bruxelles.

În decembrie 2021, România a primit un avans de 1,8 mld. euro din fondurile ce i-au fost rezervate. În octombrie 2022 a primit o plată de 2,6 mld. euro iar, în septembrie 2023, o alta de 2,7 mld. euro. Acum aşteaptă răspuns la cererea unei plăţi de 3,2 mld. euro. În primele şapte luni din an nu a primit din PNRR decât 288 de milioane de euro.