România avea la începutul acestui an o populaţie de 21,98 milioane persoane după domiciliu, în scădere cu 0,6% faţă de ianuarie 2021, fenomenul de îmbătrânire demografică accentuându-se în acest timp, populaţia vârstnică de 65 ani şi peste depăşind cu peste 20% populaţia tânără de 0-14 ani, arată datele INS publicate joi.

Comparativ, în 1990 România avea o populaţie de circa 23,2 milioane persoane, ceea ce înseamnă că în ultimii 30 de ani ţara noastră a pierdut 1,3 milioane locuitori.

În 2022, majoritatea românilor locuiesc în zone urbane, 56,3% din total (12,3 miloane, în scădere faţă 1 ianuarie 2021 cu 0,7%). În mediul rural trăiesc 9,6 milioane persoane, în scădere uşoară faţă 1 ianuarie 2021 (0,5%).

Populaţia feminină reprezintă puţin peste jumătate din total, 51,2%, respectiv 11,2 milioane persoane, în scădere cu 0,6%, în timp ce cea masculină s-a redus cu 0,7%).

Procesul de îmbătrânire demografică continuă comparativ cu 1 ianuarie 2021, remarcându-se o scădere uşoară (de 0,2 puncte procentuale) a ponderii persoanelor tinere (0-14 ani) şi în acelaşi timp o creştere (de 0,3 puncte procentuale) a ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste) în totalul populaţiei.

Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 117,5 (la 1 ianuarie 2021) la 120,1 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (la 1 ianuarie 2022). Vârsta medie a populaţiei a fost de 42 ani, cu 0,1 ani mai mare decât la 1 ianuarie 2021. Vârsta mediană a fost de 42,5 ani, în creştere cu 0,3 ani faţă de 1 ianuarie 2021.

La 1 ianuarie 2022, cea mai mare pondere în totalul populaţiei o deţinea grupa de vârstă 50-54 ani (8,9%). În rândul persoanelor de sex masculin, ponderea acestei grupe de vârstă a fost de 9,1%, iar la cele de sex feminin de 8,7%. Ponderea grupei de 0-4 ani a fost de 4,6%, mai mică decât cea a grupelor de vârstă 5-9 ani (4,8%), 10-14 ani (5,1%) şi 15-19 ani (5,1%).