România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană la digitalizarea serviciilor publice şi pe locul 26 din 27 în ceea ce priveşte capitalul uman. Decalajul faţă de Vest poate fi transformat în avantaj, susţine un profesor. 

Mai puţin de o treime dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 de ani au competenţe digitale cel puţin de bază, potrivit unui raport al Comisiei Europene.

Însă, decalajul faţă de Vest ar putea fi transformat într-un avantaj competitiv dacă autorităţile, mediul academic şi cel privat colaborează şi adoptă măsurile potrivite, afirmă Sorin Cristian Niţă, profesor asociat al Facultăţii de Administrare a Afacerilor cu Predare în Limbi Străine (FABIZ) din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti (ASE).

Potrivit lui Sorin Cristian Niţă, România se bucură astăzi de una dintre cele mai mari viteze de internet pentru că a ratat primele faze de dezvoltare care implicau cablurile de cupru ale infrastructurii telecom. România a sărit peste această etapă, adoptând direct internetul de mare viteză prin fibră optică.

Din punct de vedere al digitalizării societăţii româneşti, aceeaşi reţetă ar putea fi aplicată şi în cazul adoptării la scară largă a tehnologiei blockchain, afirmă acesta.

FABIZ-ASE, alături de parteneri din privat, lansează astfel un workshop - „Blockchain Marathon” - care va avea loc pe 7 şi 14 mai în Bucureşti.

Potrivit estimărilor, industria blockchain va crea 40 de milioane de noi locuri de muncă în următorii 8 ani. Cele mai mari universităţi din lume, printre care Harvard, MIT şi Oxford au construit deja programe pentru studierea acestei tehnologii.

Prin caracteristicile sale de descentralizare şi imutabilitate a informaţiilor, industria blockchain îşi găseşte aplicabilitate într-o serie amplă de domenii printre care industria bancară, comerţ, sănătate şi administraţie publică.