"În majoritatea ţărilor din Europa, frecvenţa de cumpărare se află pe o curbă descendentă. România însă nu se aliniază acestei tendinţe, fiind una dintre puţinele ţări în care frecvenţa de cumpărare este în creştere. Acest lucru vine atât din faptul că scena de retail modern se dezvoltă cu noi magazine şi formate de proximitate, dar şi datorită faptului că, în căutarea celor mai bune oferte şi sortimente, cumpărătorii vizitează mai multe magazine", se arată într-un studiu al companiei de cercetare GfK.

Frecvenţa de cumpărare a românilor se aseamănă cel mai mult cu cea a austriecilor - shopping pentru aprovizionare aproximativ o dată la o zi şi jumătate pe parcursul unui an.

Mâncarea, incluzând atât alimentele proaspete (fructe, legume, lactatele, carne, panificaţie) cât şi cele cu un termen mai mare de valabilitate (conserve, ulei, făină, mălai) reprezintă 70% din valoarea coşului anual de cumpărături.

"Observăm o predilecţie mai mare din partea bucureştenilor şi a locuitorilor din oraşele mari pentru achizitionarea alimentelor proaspete, în special lactate şi carne. De cealaltă parte însă, familiile tinere au un consum casnic mai mic pe această categorie, cele mai probabile cauze fiind lipsa de timp, dietele specializate, dar şi ieşirile la restaurant. În acelaşi timp însă, gospodăriile tinere au cel mai mare interes pentru segmentul de îngrijire personală, mai ales în Bucureşti şi în oraşele mari", a declarat, într-un comunicat, Diana Scăunaşu, consumer panel manager, GfK România.

În comparaţie cu anul 2013, tendinţa generală a fost de creştere pentru produsele alimentare (exceptând alimentele proaspete) şi pentru cele de îngrijire a casei. Alimentele proaspete, băuturile şi produsele de îngrijire personală au avut o evoluţie constantă în 2014.

Pe parcursul unui an o familie cheltuieşte 6.450 lei pentru bunurile de larg consum destinate consumui casnic (aproximativ 537 lei pe lună). O vizită medie la magazin are valoare de 25 lei.

Comerţul modern acoperă 54% din piaţa totală de FMCG (bunuri de larg consum) din România, fiind într-o uşoară creştere faţă de anul 2013.

Formatele mai mici, de tipul supermarket sau discounter, au avut un ritm de creştere mai alert în 2014, beneficiind de creşterea frecvenţei de cumpărare. Supermarketul este formatul cu cea mai mare creştere şi cu cel mai mare trafic în magazin.

Hipermarketurile şi-a diminuat ritmul de creştere, însă este cel mai important canal din comerţul modern, acoperind mai mult de un sfert din piaţă.

Primele trei grupuri de retail acoperă 33% din valoarea totală a pieţei, fiind la mijlocul clasamentului comparativ cu alte ţări din Europa Centrală şi de Est.

Potrivit GfK, Piaţa de FMCG din România arată potenţial de creştere şi în 2015, fiind una dintre puţinele ţări din Europa cu creştere volumică.

"Spre deosebire de restul ţărilor unde am văzut o evoluţie constantă sau cel mult o absorbţie a creşterii preţului, în anul 2014 românii au avut o creştere în volum de 4,6%. Acesta este un semn pozitiv care ne arată că piaţa locală nu este încă saturată, iar apetitul românilor pentru noi categorii şi pentru inovaţie este unul cu mare potenţial", a adăugat Scăunaşu.

Studiul are la bază informaţii obţinute prin monitorizarea consumului casnic în 2014 a tuturor categoriilor de produse de larg consum prin intermediul cercetării de tip Panel de Consumatori a GfK România, pe un eşantion de 3.000 de gospodării, reprezentativ la nivel naţional.