Oficiali americani de rang s-au declarat alarmaţi după ce avioane ruse de război s-au angajat militar - pentru prima dată în afara fostei Uniuni Sovietice - de la ocuparea Afganistanului în 1979.

Americanii i-au acuzat pe ruşi că au bombardat facţiuni rebele care luptă împotriva regimului preşedintelui sirian Bashar al-Assad, sub acoperirea unui pretins asalt asupra grupării Statul Islamic (SI).

Însă, în urma unor declaraţii dure la Washington şi la ONU, secretarul de Stat John Kerry şi ministrul rus de Externe Serghei Lavrov au minimalizat disputa.

Ei au apărut împreună, în marja Adunării Generale a ONU, la New York şi au anunţat că vor purta negocieri pentru a evita incidente sau accidente în Siria între forţele ruse şi americane.

Kerry şi Lavrov au anunţat totodată că au elaborat propuneri de relansare a procesului de pace politic sirian.

"Am convenit asupra urgenţei, cât mai curând posibil - poate chiar mâine (joi), dar cât mai curând posibil - de a purta discuţii între militari în vederea evitării unor incidente sau accidente armate", a declarat miercuri Kerry.

Însă acest acord îngust în vederea căutării unui mecanism pentru evitarea unor confruntări accidentale între forţele ruse şi americane ar putea să nu mascheze disensiunile adânci pe care le-au scos la iveală acţiunile Moscovei.

- "Efecte nedorite"

Atât Moscova, cât şi Damascul au prezentat operaţiunea ca vizând militanţi din cadrul Statului Iislamic (SI), afirmaţii respinse de către oficiali americani.

"Se pare că au fost în zone în care probabil nu există forţe ISIL (unul dintre acronimele SI)", a declarat secretarul american al Apărării Ash Carter.

Carter a avertizat că intrarea Rusiei în sângerosul război civil care durează de peste patru ani va avea "efecte nedorite" şi nu va face altceva decât să prelungească acest conflict.

Franţa, care a lansat duminică primele atacuri aeriene împotriva SI, şi-a exprimat de asemenea îndoiala cu privire la obiectivele Rusiei, apreciind că Moscova ar urmări pur şi simplu să-l menţină pe al-Assad la putere.

Ministerul rus al Apărării a anunţat că a efectuat 20 de raiduri şi a vizat opt ţinte SI.

Însă liderul principalei formaţiuni a opoziţiei siriene a declarat pentru AFP că într-unul dintre bombardamente au fost ucişi 36 de civili - inclusiv cinci copii - în provincia Homs (centru).

"Rusia a atacat în nordul Homs şi a ucis 36 de oameni nevinovaţi, care luptau împotriva extremismului", a declarat Khaled Khoja, liderul Coaliţiei Naţionale.

Între timp, Rusia îndeamnă ca ţările să se alăture unui grup de lucru în domeniul informaţiilor pe care Moscova îl creează împreună cu Iranul, Irakul şi Siria, argumentând că susţinerea lui al-Assad este singura modalitate de înfrângere a SI.

"Război sfânt"

Putin, care a obţinut permisiunea Parlamentului să folosească forţa în străinătate cu doar câteva ore înainte de raiduri, a avertizat că Moscova îi va vâna pe militanţii SI înainte ca aceştia să atace Rusia.

El a promis că ţara sa nu se va lăsa atrasă într-o campanie militară prelungită, iar şeful său de Cabinet Serghei Ivanov a declarat că operaţiunea va fi limitată în timp şi nu va implica forţele terestre.

Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg şi-a exprimat consternarea.

"Sunt deosebit de îngrijorat pentru că nu a existat un efort al părţii ruseşti de a evita eventuale incidente sau accidente în cursul atacurilor aeriene ruseşti în Siria", a declarat el, referindu-se la avertismentele limitate adresate înainte.

Putin vrea să intre în forţă pe scena mondială, după ce a fost izolat luni de zile de către Occident, în urma anexării Crimeei de către Rusia şi susţinerii insurgenţei separatiste în estul Ucrainei.

Puternica Biserică Ortodoxă rusă şi-a exprimat susţinerea faţă de atacurile aeriene ale Moscovei, pe care le-a prezentat drept un "război sfânt".

Pe de altă parte, unele voci au îndrăznit să se ridice şi să acuze Kremlinul de miopie.

Aleksandr Konovalov de la Institutul de Analiză Strategică, a declarat că Rusia a vrut de fapt să pună capăt izolării sale, dar că ar putea să nu-şi dea seama de consecinţele pe termen lung ale unei intervenţii în Orientul Mijlociu.

"Ne-am dus în Afganistan pentru şase luni şi am stat acolo zece ani", a declarat el pentru AFP, referindu-se la conflictul care s-a soldat cu peste 14.000 de morţi în rândul trupelor sovietice, în perioada 1979-1989.