"Cred că, sculptor român fiind, nu trebuie să îmi mai justific, după o viaţă întreagă de muncă pusă în slujba neamului meu, nici arta, nici faptele. Totuşi, iată că sunt nevoit să îmi exprim din nou public (aşa cum am făcut-o întotdeauna, chiar şi în timpul dictaturii comuniste) nu doar crezul meu în artă şi în geniul poporului român, ci şi revolta faţă de nişte oameni mărunţi, mărginiţi şi, în ultimă instanţă, antiromâni. Am să încerc să mă explic", a declarat pentru MEDIAFAX Florin Codre.

Florin Codre a spus că, în anul 2007, la solicitarea primăriei din Arad, Ministerul Culturii a organizat un concurs pentru realizarea Monumentului Marii Uniri. "Am participat la concurs şi l-am câştigat. Am încheiat, în consecinţă, la sfârşitul anului, un contract cu ministerul, prin care acesta se obliga să mă plătească pentru a încheia lucrarea, care ar fi trebuit dezvelită la Arad, la 1 decembrie 2011. Mi-am propus, de la început, să realizez monumentul, cu o înălţime de 18 metri, din marmură albă cioplită. Lipsa de mână de lucru calificată din România, precum şi lipsa materialelor necesare, în ţară, m-au determinat să decid sculptarea monumentului în China, la scurtă vreme după ce încheiasem fazele preliminare de execuţie, în România", a declarat pentru MEDIAFAX sculptorul.

Acesta a precizat că, deşi a terminat lucrarea la termen, "o lege stupidă, care a făcut o gravă confuzie între artişti şi societăţile comerciale, m-a obligat, retroactiv, să plătesc TVA pentru un contract încheiat în baza Legii privind drepturile de autor".

"Ca urmare a acestei noi legi nefireşti, m-am ales şi cu conturile blocate. Este, fără îndoială, o încălcare grosolană a principiilor Legii drepturilor de autor, potrivit cărora artiştii nu pot fi trataţi, în nici un caz, drept SRL-uri. Legea care m-a obligat la plata TVA mi-a adus grave prejudicii financiare, lăsându-mă fără bani pentru aducerea lucrării în ţară. Trec peste faptul că, în tot acest timp, o parte dintre componentele lucrării, aflate în atelierul din China, s-au degradat şi a trebuit să le refac", a mai spus acesta.

Pe de altă parte, acesta a mai precizat pentru MEDIAFAX că "toţi miniştrii care s-au perindat la conducerea Ministerului Culturii de la semnarea contractului pentru Monumentul Marii Uniri au simţit nevoia să-şi aducă şi ei «contribuţia» la «bunul mers» al proiectului, impunându-mi să semnez acte adiţionale".

Florin Codre a precizat că aceste contracte adiţionale prevedeau, "fără excepţie", un singur lucru, mai exact "amânarea termenelor de plată". "Astfel, din amânare în amânare, sumele pe care eram în drept să le încasez deveneau tot mai mici, asta deoarece contractul fusese încheiat în lei, iar eu aveam de efectuat plăţi în valută pentru execuţia lucrării. Am calculat că numai din diferenţa de curs am pierdut cca 25 - 30% din suma iniţial prevăzută în contract", a mai precizat acesta.

El a amintit că, în anul 2008, la o întâlnire pe care a avut-o la Paris, cu ministrul Culturii din acea perioadă, Theodor Paleologu, acesta i-a promis că va debloca finanţarea monumentului. "(...) s-a şi ţinut de cuvânt, doar că a încurcat borcanele şi a finanţat doar Monumentul Holocaustului. Nu spun că nu-i bine că a finanţat acel monument - spun doar că pe mine m-a minţit. Aşa cum i-a minţit pe toţi cei care aşteptau (şi încă mai aşteaptă) dezvelirea Monumentului Marii Uniri, la Arad. După toată această penibilă şi tristă odisee a promisiunilor neonorate, a amânărilor şi a nepăsării, tot Ministerul Culturii este cel care m-a dat pe mine în judecată, solicitându-mi, culmea, penalităţi pentru întârzierea amplasării monumentului", a declarat Codre.

Pe de altă parte, sculptorul Florin Codre a declarat că cei direct responsabili de întârzierea dezvelirii Monumentului l-au dat în judecată pentru "propria lor culpă". "Eu gândesc la această lucrare de mai bine de 40 de ani. Funcţionarii statului român au izbutit să-mi transforme visul în cel mai negru coşmar al vieţii mele. Când lucram la execuţia monumentului îmi părea că lucrez pe şantierul fericirii mele, în vreme ce, de fapt, trudeam pe şantierul deznădejdii mele. Pentru a putea termina, în condiţiile date, lucrarea şi pentru a o putea aduce în ţară (unde a şi ajuns), am fost nevoit să-mi vând din bunuri şi, tot încăpăţânându-mă să înot împotriva unui imens curent de rea-voinţă, mi-am plătit îndărătnicia şi cu preţul unei intervenţii chirurgicale pe cord. În pofida tuturor obstacolelor şi piedicilor care-mi sunt puse în cale, sunt hotărât să-mi urmez şi visul, şi destinul. Iar visul meu ar trebui să fie visul oricărui român care încă mai are respect pentru memoria neamului său", a mai spus acesta.

El a mai afirmat că statul român i s-a pus împotrivă, indirect, "prin diverse reglementări nefireşti şi prin slujbaşi obtuzi şi limitaţi" în proiectul său de a ridica monumentul. "Desigur, fiind conştient de răspunderea pe care o port, am informat ministerul cu privire la problemele pe care le întâmpin şi am explicat de ce nu pot să aduc lucrarea în ţară, în termenul contractual; aş fi fost primul interesat şi aş fi fost implinit, ca artist, să mă bucur de aşezarea monumentului în Arad, în cel mai scurt timp posibil! Din păcate, tocmai când speram să îmi văd rezolvate problemele, m-am trezit, colac peste pupăză, că mai sunt şi dat în judecată tocmai de Ministerul Culturii", a mai spus Florin Codre.

"Speranţa că se va face dreptate a renăscut în mine atunci când instanţa a decis că darea mea în judecată este neavenită", a mai spus acesta. "Procesul nu a ajuns nici măcar să se judece pe fond, acţiunea Ministerului fiind respinsă dintru început. Cu toate acestea, am fost nevoit, din nou, să cheltuiesc timp, bani şi energie pentru a mă lupta pentru o cauză care ar trebui să fie a tuturor românilor: cinstirea eroilor Neamului Românesc", a completat sculptorul.

De asemenea, Florin Codre a menţionat că a aflat din presă că, în contextul unui control al Curţii de Conturi, ministrul Culturii, Kelemen Hunor, a declarat că "el nici nu crede că monumentul există, de-adevăratelea".

"Mi-a fost mie jenă să îl sun atunci şi să îl întreb pe onorabilul membru al Executivului României cum se face că tot el mi-a semnat, în 2010, cu mare întârziere şi după nenumărate şi umilitoare demersuri făcute de mine la cabinetul său, acordarea ultimei tranşe de bani, fapt prin care se recunoştea că monumentul nu numai că există, dar este chiar finalizat şi că mai trebuie doar transportat din China la Arad. Mi-a fost jenă, pentru că mi-am adus aminte cât zel a depus acelaşi personaj pentru ca, în anul 1999, să fie reconstruit, la Arad, un monument ridicat de autorităţile maghiare, în anul 1890, în memoria celor 13 generali maghiari executaţi în 1849 de către austrieci, şi care monument a fost demolat în 1925, din dispoziţia înţeleptului Rege Ferdinand I Întregitorul. Acelaşi Hunor Kelemen îşi permite, azi, să mă insulte şi să mă acuze că aş fi minţit statul român", a mai declarat acesta.

Sculptorul a afirmat că, după toate calculele efectuate, a constatat că pentru realizarea Monumentului Marii Uniri de la Arad "nu a câştigat, de fapt, niciun ban", sumele primite de la Ministerul Culturii fiind cheltuite pentru lucrările propriu-zise de sculptură, pentru transport şi pentru "obositoarele" procese cu autorităţile române.

"Nu îmi pare rău. Sunt convins că, atunci când, în sfârşit, Monumentul va fi aşezat la locul său cuvenit, am să pot fi mândru de ceea ce am făcut pentru neamul din care mă trag şi pentru ţara mea. Dar nu pot să îmi ascund tristeţea şi dezamăgirea când văd cum valorile fundamentale ale identităţii naţionale sunt terfelite de oameni veniţi de nicăieri şi pentru care România nu înseamnă decât un loc tranzacţionabil pe harta lumii. Sper că primarul Aradului şi autorităţile arădene să dea dovadă de mai multă înţelepciune decât autorităţile centrale şi să-mi acorde tot sprijinul pentru ca Monumentul Marii Uniri să fie, în sfârşit, inaugurat în acest an, şi să mă pot ocupa, mai departe, de realizarea marilor mele proiecte dintre care mă gândesc, în primul rând, la monumentul Regelui Ferdinand I, cel sub a cărui conducere România a fost întregită în hotarele sale fireşti", a concluzionat acesta.

Ministerul Culturii a depus o plângere penală pe numele sculptorului Florin Codre, care a fost plătit cu zece milioane de lei pentru realizarea Monumentului Marii Uniri care trebuia amplasat în Arad, dar lucrarea a fost abandonată în China, existând şi un proces civil cu artistul.

În data de 15 iulie, Biroul de Presă al Ministerului Culturii arăta, într-un răspuns transmis la solicitarea MEDIAFAX, referitor la situaţia Monumentului Marii Uniri comandat pentru a fi amplasat în Arad, că a fost depusă o plângere penală pe numele sculptorului Florin Codre, care nu a mai livrat lucrarea realizată în China.

"S-a formulat o plângere penală împotriva sculptorului Florin Codre de către Ministerul Culturii, plângere care se află în curs de soluţionare. Deocamdată, Ministerul Culturii nu are date despre stadiul de soluţionare, procedura în acest moment nefiind publică", se arată în documentul citat.

Conform sursei citate, în paralel, Ministerul Culturii este în proces cu artistul pentru nerespectarea contractului dintre cele două părţi.

"Ambele demersuri vizează conduita sculptorului care, deşi s-a obligat faţă de Ministerul Culturii să realizeze Monumentul Marii Uniri de la 1918 şi să îl amplaseze la Arad, nu şi-a îndeplinit obligaţia nici până la acest moment, fără să ofere o justificare legală instituţiei. Prin urmare, ministerul a fost nevoit să uzeze de cele două pârghii legale puse la îndemna sa de legiuitor", se mai arată în document.

Monumentul Marii Uniri de la 1918 reprezintă o coloană a infinitului stilizată sub forma unui stâlp ramificat, simbolizând o convergenţă a celor trei provincii româneşti. Monumentul va fi legat terestru de trei poduri.

Florin Codre a realizat Statuia ecvestră a lui Carol I din Bucureşti şi a câştigat concursul pentru ridicarea unei statui a regelui Ferdinand, destinată a o înlocui pe cea înaltă de 18 metri, realizată în 1937 de Ivan Meštrović, care era situată aproape de Piaţa Victoriei, lângă Biserica Mavrogheni, şi care a fost topită de comunişti.

Florin Codre a fost numit, prin hotărârea Senatului României, membru în Consiliul de Conducere al Institutului Cultural Român, fiind desemnat de Partidul Social Democrat (PSD).

Acesta a realizat Statuia ecvestră a lui Avram Iancu de la Târgu Mureş, dezvelită în 1978, statuia ecvestră a lui Carol I din Călăraşi, dezvelită la 9 mai 2008, şi statuia ecvestră a lui Carol I din Bucureşti, dezvelită pe 6 decembrie 2010.