"Credem că nivelul propus pentru scăderea taxelor ar trebui reconsiderat cu atenţie, dat fiind că va fi nevoie de timp pentru ca măsurile care echilibrează aceste reduceri de taxe să aibă efect", a declarat vineri Schaechter, aflată la Washington, într-o conferinţă telefonică cu jurnaliştii susţinută după aprobarea în board-ul FMI a raportului întocmit de experţii instituţiei în urma consultărilor periodice cu autorităţile române.

Ea a atras atenţia asupra faptului că decizia de a reduce taxele este una importantă şi nu ar trebui luată în urma rezultatelor bune înregistrate în primele două luni din acest an.

"Să iei o astfel de decizie pe baza rezultatelor din primele două luni este prematur. Vedem că deficitul bugetar pe cash a înregistrat un surplus în primele două luni ale anului fiscal. Cheltuielile din primele două luni au fost mai scăzute decât era prevăzut în programul bugetar. Ce este important pentru reducerea taxelor este ca aceste îmbunătăţiri legate de colectare să fie permanente", a afirmat Schaechter.

Oficialul FMI a arătat că ştie că TVA din România este una dintre cele mai mari din UE şi că la un moment dat va fi redusă, dar a atras atenţia asupra momentului în care va fi operată această tăiere.

România are în prezent una dintre cele mai ridicate cote standard de TVA din UE, taxa fiind mai mare doar în Croaţia (25%), Danemarca (25%), Suedia (25%) şi Ungaria (27%).

Şefa misiunii FMI a subliniat necesitatea ca orice reducere a taxelor să fie însoţită de o îmbunătăţire a colectării taxelor la buget, pentru a putea menţine ţinta de deficit bugetar stabilită cu instituţia financiară.

"Ce aratăm noi în raport este că recomandăm Guvernului să reconsidere dimensiunea şi momentul tăierilor de taxe şi ridicăm problema mijloacelor prin care aceste reduceri ar putea fi compensate. Cred că aceste probleme vor fi discutate inclusiv în discuţiile parlamentare", a punctat Schaechter.

Board-ul FMI a aprobat joi raportul întocmit de experţii instituţiei în urma consultărilor periodice cu autorităţile române.

În raport se arată că România nu are spaţiu să reducă taxele până nu îmbunătăţeşte colectarea lor şi administrarea veniturilor, FMI remarcând în acelaşi timp reducerea dezechilibrelor, dar şi încetinirea reformelor pe fondul incertitudinilor politice.

Autorităţile române propun pentru 2016 reducerea TVA, a accizelor, taxelor pe dividende şi să elimine taxa pe construcţiile speciale, măsuri cu un impact direct asupra veniturilor estimat la 2,2% din PIB, se menţionează în raport.

Schaechter a mai spus că discuţiile cu Guvernul privind acordul stand-by sunt în desfăşurare şi că Executivul este "decis să respecte angajamentele şi obiectivele stabilite prin program".

Premierul Victor Ponta a declarat vineri că datele estimate pentru primul trimestru indică un excedent bugetar de 1,5 miliarde lei, în condiţiile în care construcţia bugetară prevedea un deficit de 6 miliarde lei, şeful Executivului adăugând că pentru România, ţară care vrea să se dezvolte, excedentul bugetar nu este neapărat un lucru bun.

El a argumentat astfel că Guvernul are posibilitatea să diminueze cota standard de TVA de la 24% la 20% sau să introducă TVA de 9% pentru produse alimentare de bază, începând cu luna iunie.

"După trei luni, aveam prevăzut un deficit în jur de 6 miliarde lei şi, în loc să fim pe deficit, suntem pe plus cu peste 1,5 miliarde lei. Deci, faţă de ceea ce aveam în Legea bugetului de stat, pe primul trimestru sunt 7,5 miliarde lei", a spus Ponta.

Cifrele au fost prezentate într-o conferinţă programată la Guvern pentru ora 15:30, după ce Fondul Monetar Internaţional a publicat raportul privind consultările periodice cu România, informaţii aflate însă sub embargou până vineri, la ora 16:00.

Execuţia bugetului general consolidat la finele lunii februarie s-a încheiat cu un excedent de 2,3 miliarde lei, respectiv 0,33% din PIB, faţă de un deficit de 3,1 miliarde lei, (0,46% din PIB) înregistrat la aceeaşi dată a anului 2014.

Veniturile bugetului general consolidat au totalizat 33,8 miliarde lei în primele două luni, încasările fiind cu 10,9% mai mari în termeni nominali faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

În acelaşi timp, cheltuielile bugetare au însumat 31,5 miliarde lei şi au scăzut în termeni nominali cu 6,2% faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent.

Guvernul s-a angajat pentru acest an să se încadreze într-un deficit de 1,83% din PIB.

România are în derulare un acord stand-by de 2 miliarde de euro cu FMI, care expiră în luna septembrie şi pe care autorităţile l-au tratat ca având caracter preventiv, fără să acceseze fonduri până în prezent. Scopul înţelegerii este de a proteja economia românească de eventuale şocuri pe pieţele financiare şi de a ajuta la reducerea costurilor de finanţare.

Acordul, însoţit de un împrumut în valoare tot de 2 miliarde de euro cu Uniunea Europeană, a fost semnat în septembrie 2013, fiind al treilea program de creditare pe care România l-a negociat cu partenerii internaţionali din 2009.