Senatul spaniol a aprobat taxarea excepţională a unităţilor bancare şi a marilor companii energetice. Decizia urmăreşte strângerea unui total de 7 miliarde de euro până în 2024
Senatul spaniol a dat miercuri aprobarea finală legată de o taxă excepţională pentru bănci şi marile companii energetice, menită să atenueze criza costului vieţii, deşi a lăsat în mare parte pe dinafară creditorii locali mai mici şi unităţile băncilor străine din Spania, a raportat Reuters.
Decizia presupune implementarea unei taxe bancare de 4,8% pe veniturile nete din dobânzi şi comisioanele nete ale băncilor care depăşesc un prag de 800 de milioane de euro (849 de milioane de dolari).
Pentru companiile energetice cu o cifră de afaceri de cel puţin 1 miliard de euro, excluzând activităţile interne reglementate şi operaţiunile externe, rata este de 1,2%.
După ce proiectul de lege a trecut luna trecută de primul obstacol în Congres, camera inferioară a introdus unele corecţii, reintroducând pragul de 800 de milioane de euro, aşa cum plănuia iniţial guvernul.
Creditorii şi companiile s-au opus atât taxei bancare, cât şi celei pe energie, şi au ameninţat că vor contesta noul regim fiscal în instanţă.
Majoritatea unităţilor spaniole ale băncilor străine, cum ar fi Deutsche Bank, nu vor fi impozitate, spre deosebire de o versiune anterioară a proiectului care a fost adoptată în noiembrie.
Cu toate acestea, BNP Paribas din Spania ar putea fi supusă taxei, în funcţie de perimetrul de activitate care va fi impozitat.
Guvernul a introdus propunerea iniţială de creare a taxei temporare asupra băncilor şi a marilor companii energetice în luna iulie pentru a strânge un total de 7 miliarde de euro până în 2024 pentru a finanţa măsurile de reducere a presiunilor legate de costul vieţii.
Urmărește Business Magazin

Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro
-
Ce mai face George Soros la 94 de ani, „inamicul public" numărul 1 din România. Cine este Alexander Soros, urmașul lui, care a fost decorat de fostul președinte american Joe Biden în locul tatălui său. Scott Bessent, mâna dreaptă a lui Soros, alături de care a prăbușit lira sterlină, e acum ministru de Finanțe în SUA