Mai mult, peste jumătate dintre aceştia, mai exact 62.8%, nu se regăsesc profesând meseriile viitorului şi consideră că problemele principale sunt programa şi calitatea informaţiilor pe care le primesc în şcoală. Aproape 15 % consideră că şcoala a integrat foarte bine educaţia digitală, în timp ce 70% cred că nu au dobândit competenţele digitale necesare pentru viitoarea piaţă a muncii. Puţini elevi însă (13.3%) acuză un nivel slab de pregătire al profesorilor.

Sondajul mai arată şi că doi din trei elevi nu au dificultăţi majore de adaptare la condiţiile pe care le presupune educaţia online, iar majoritatea elevilor consideră că abilităţile lor de studiu şi de învăţare nu au fost afectate (64,8%). Prezenţa fizică este considerată de peste jumătate dintre elevi ca fiind cea mai eficientă formă de învăţare, mai mult de un elev din trei spune că şi-a pierdut motivaţia de a învăţa în mediul online, iar patru din cinci elevi au raportat probleme de comunicare cu profesorii în şcoala online.

Sunt informaţii care reies din sondajul ,,Vocea copiilor cu privire la meseriile viitorului”, dedicat elevilor din clasele V-XII, parte a proiectului „Viitorul văzut prin ochii copiilor Sectorului 3 în ediţia a V-a a Ghidului Meseriilor Viitorului”, finanţat de Primăria Sectorului 3 cu fonduri nerambursabile de la bugetul local.

Creator de chatbot, manager alfabetizat digital pentru magazine inteligente, chirurg de memorie, specialist în readucerea la viaţă şi reîntregirea speciilor dispărute, dezvoltator de energie alternativă, clinician spaţial, pilot comercial spaţial, jurist specialist în dreptul roboţilor sau în etica geneticii, lucrător la uzinele de energie neconvenţională (solară / eoliană / ferme de alge), miner de mare adâncime în căutare de minerale rare în ocean, remodelator organizaţional (Corporate Disrupter), profesor virtual, family technologist (o persoană care cunoaşte foarte bine tehnologiile asistive existente şi ia decizii corecte în contextul unei familii care îmbătrâneşte), manager evenimente sporturi electronice, inginer şi designer de materiale plastice regenerabile, instructor de supravieţuire în condiţii extreme, sunt doar câteva dintre profesiile viitorului la mare căutare acum şi în viitorul imediat pe care Ghidul Meseriilor Viitorului le prezintă, împreună cu abilităţile şi profilul psihologic necesare unor astfel de meserii inovatoare. O secţiune specială este dedicată abilităţilor de bază pentru viaţă, care pot ajuta în condiţii grele, uneori extreme, generate de perturbări geoclimatice, criza de apă, război.

Criza de personal în multe domenii a dus la automatizarea tot mai multor sectoare – armată, agricultură, medicină, ospitalitate, poliţie. Apar tot mai mulţi roboţi poliţişti, roboţii chelneri, roboţi agricoli, roboţii-capsulă endoscopici din telechirurgie, roboţii militari inteligenţi prezenţi deja pe câmpurile de luptă – Statele Unite, China şi Israelul sunt lideri mondiali în folosirea lor pe teren.

Ghidul prezintă trei dintre cele mai robotizate fabrici din România (Fabrica de porţelan IPEC - cea mai robotizată fabrică din România şi cea mai robotizată fabrică de porţelan din lume), Uzina Dacia Renault de la Mioveni şi fabrica Arctic 4.0 de la Ulmi, judeţul Dâmboviţa.

Sondajul a avut ca subiecţi elevi din clasele V-VIII, respectiv clasele IX-XII, din Sectorul 3 din Bucureşti, în perioada iulie-septembrie 2022.