Purtătorul de cuvânt al STS, Adrian Fulea, a declarat corespondentului MEDIAFAX că instituţia pe care o reprezintă a indicat "o singură locaţie, nu mai multe, una şi bună".

"Doctorul Radu Zamfir nu a dat niciun fel de coordonate geografice, s-a discutat cu apelantul, i s-au cerut datele geografice şi nu a reuşit să le trimită şi să le furnizeze. Epava avionului a fost găsită în zona în care a fost dată harta STS, la marginea zonei respective, în zona indicată de STS. Aria de cerc a fost cu raza de 14-15 kilometri, iar la marginea ei s-a găsit avionul prăbuşit. STS-ul nu a dat două coordonate greşite. A dat o singură locaţie, nu mai multe, una şi bună. Au fost şapte apeluri (de la pasageri ai avionului -n.r.) de pe două telefoane mobile diferite din două reţele de telefonie diferite şi s-au primit aceleaşi semnale din două celule. Aceleaşi informaţii s-au primit din ambele celule, pentru aceeaşi zonă”, a spus Fulea.

Potrivit acestuia, STS nu face localizare şi nicio interpretare a datelor.

"Nu facem nicio interpretare a datelor, datele sunt luate dintr-un sistem informatic, puse pe o hartă şi harta este trimisă inspectoratelor de urgenţă. Interpretarea o face ISU, o face Jandarmeria, ei citesc harta", a subliniat Adrian Fulea.

Pilotul Adrian Iovan şi studenta Aurelia Ion şi-au pierdut viaţa după ce un avion de mici dimensiuni de tip BN2 la bordul căruia se afla un echipaj medical a aterizat forţat, luni după-amiază, într-o zonă muntoasă accidentată, la peste 1.400 de metri altitudine, la graniţa judeţelor Cluj şi Alba.

La bord se aflau patru medici - Radu Zamfir de la Spitalul Fundeni, Valentin Calu de la Elias, Cătălin Pivniceru de la Spitalul "Sf. Maria" şi Sorin Ianceu de la Spitalul Municipal din Beiuş, judeţul Bihor - studenta şi doi membri ai echipajului de zbor - pilotul Adrian Iovan şi copilotul Răzvan Petrescu.

Echipa medicală din avion mergea la Oradea, unde urma să preleveze ficatul de la un donator de peste 60 de ani care a suferit un accident vascular cerebral.

Epava avionului şi victimele au fost găsite de un pădurar, după o căutare de aproximativ cinci ore, la care au participat pompieri salvatori, jandarmi montani, poliţişti, salvamontişti, angajaţi ai Parcului Naţional Munţii Apuseni şi localnici. În zona unde a aterizat forţat avionul a fost trimis şi un elicopter de la SMURD Mureş, însă acesta a fost nevoit să se retragă, din cauza ceţii.

Pilotul Adrian Iovan a fost găsit încarcerat, iar studenta era în stop cardio-respirator, cu hipotermie severă, nemaiputând fi salvată.

STS informa că locul producerii accidentului aviatic a fost stabilit pe baza informaţiilor furnizate de operatorii de comunicaţii mobile odată cu primirea primului apel la 112, informaţia fiind pusă la dispoziţia instituţiilor ce au participat la operaţiunea de căutare şi salvare.

"Localizarea locului evenimentului în Sistemul 112 s-a realizat potrivit prevederilor legale, pe baza informaţiilor furnizate de operatorii de comunicaţii mobile odată cu primirea primului apel la 112, respectiv la nivelul sectorului celulei din care a fost generat acesta şi a fost pusă la dispoziţia instituţiilor care au participat la operaţiunea de căutare şi salvare", se arăta într-un comunicat transmis de Biroul de presă al Serviciului de Telecomunicaţii Speciale (STS).

Pilotul Valentin Ialomiţeanu a afirmat marţi, la Gândul Live, că avionul prăbuşit luni în Apuseni, la bordul căruia efectuase recent un zbor tehnic, era prevăzut cu un sistem ELT (Emergency Locator Transmitter), care porneşte automat în cazul unui impact şi emite pentru a facilita localizarea.

El a calificat drept "un mare semn de întrebare" problemele în localizarea aparatului, despre care a spus că avea sistem ELT, care merge pe trei frecvenţe şi care porneşte automat în urma unui impact.

"Azi-noapte, dispecerul care a rămas la Şcoală a primit un telefon de la ROMATSA, care i-a spus: «Opriţi ELT-ul ăla, că ne înnebuneşte»". El se aude în cască, fiind un piuit continuu, pentru că emite pentru a fi localizat, a explicat Ialomiţeanu.

"ELT-ul a pornit şi a mers, că el merge până i se termină bateria", a precizat el. Valentin Ialomiţeanu a apreciat că aeronava ar fi putut fi localizată cu uşurinţă, condiţia fiind ca şi echipele de căutare să aibă o aparatură similară ADF-ului de la bordul avionului, care "poate fi o cutiuţă şi cu ac care să se ducă după frecvenţa respectivă".

"ROMTSA trebuia să confirme semnalul ELT şi să spună locul unde se găseşte. Ar fi trebuit să transmită semnalul prin satelit, care să capteze coordonatele şi să le transmită imediat", a explicat Ialomiţeanu. Ca principiu, el a subliniat că sistemul ELT se declanşează automat, anunţă satelitul, iar apoi este necesară corespondenţa cu satelitul.

Medicul Radu Zamfir, care a fost externat marţi de la SJU Cluj, a declarat că el a furnizat salvatorilor, prin SMS, coordonatele georgrafice cerute, pe care le-a transmis de pe smartphone prin aplicaţia Google Maps.

"După prăbuşire, avionul era rupt, aripile rupte, botul rupt. Eram în avion împrăştiaţi. Fiecare a ieşit cum a putut. Primul lucru a fost să sun la 112, am anunţat că ne-am prăbuşit. Mi s-au cerut coordonatele, am coordonatele din telefon. Am folosi un soft de GPS, Google Maps, unde vedeam date despre relief, despre distanţa la care suntem faţă de nişte comune. Le-am dat datele serviciilor de salvare", a declarat medicul Zamfir.