„2020 a venit cu restricţii de circulaţie şi tăieri salariale. Parte dintre angajaţi au înţeles că trebuie să îşi redimensioneze cheltuielile în raport cu salariul rămas după tăieri. Altă parte a căutat soluţii alternative de <<recuperare>> a pierderilor şi chiar creştere a veniturilor.

Crima organizată s-a îndreptat pentru finanţare către companiile cu bugete mari şi capabilităţi de depistare a fraudelor reduse, cum ar fi companii de retail, asigurări, bănci, logistică. Ponderea creşte, mai ales în contextul unei crize. Am văzut acest lucru în perioada 2008-2009, dar mai ales în 2020 în contextul crizei economice cauzate de pandemia de COVID – 19”, spune Gabriel Zgunea, CEO Corporate Intelligence Agency.

La nivel internaţional, companiile, instituţiile statului şi asociaţiile non-profit pierd anual 5% din venituri, în medie, din cauza fraudelor comise de proprii angajaţi, manageri şi chiar acţionari, potrivit unui raport privind frauda şi abuzul ocupaţional, realizat de Asociaţia Examinatorilor de Fraudă Certificaţi (ACFE).

„Credem că procentul este mai mare în România, în contextul în care serviciile de corporate intelligence, care pot reduce semnificativ pierderile şi frauda ocupaţională, sunt utilizate mult sub potenţial. De asemenea, foarte puţine companii din România au implementate mecanisme antifraudă sau soluţii care să trateze eficient suspiciunile de fraudă, sau cele de încălcare ale regulamentelor interne de funcţionare”, mai spune Gabriel Zgunea, menţionând că, în România, faţă de alte părţi ale Europei, frauda este văzută ca un risc de business inerent, managerii considerând că ar trebui să accepte acest lucru.

Prejudiciile financiare nu sunt însă singurele urmări cauzate de fraudele interne. Companiile suferă prejudicii reputaţionale masive ca urmare a acestui fenomen, care pot duce până la pierderea credibilităţii şi a încrederii acordate de piaţă.

Mai mult, în anumite cazuri, fraudele interne pot duce la investigaţii penale împotriva companiilor şi la atragerea răspunderii penale a acestora.

Cele mai întâlnite tipuri de fraudă privesc diferite scheme de conflicte de interese - probabil una dintre cele mai întâlnite scheme de fraudă în Europa Centrală şi de Est: angajaţii determină sau influenţează alocarea contractelor pentru companiile fondate sau controlate de aceştia sau de rudele lor (tipologie frecvent întâlnită în fiecare industrie); tratament preferenţial sau alocare de contracte acordate anumitor parteneri de afaceri – observate, de obicei, în industria farmaceutică, retail şi la dezvoltatorii imobiliari; manipularea poliţelor de asigurare, în special prin aranjamente ilicite între angajaţii departamentului antifraudă şi clienţi; manipularea împrumuturilor bancare; compromiterea emailului cu ajutor din interiorul companiei; deturnarea sau furtul de bunuri (utilizarea neautorizată a maşinilor companiei, laptopurilor, utilajelor de orice fel), de asemenea, observate foarte frecvent în fiecare industrie.

Deşi aflate în urma companiilor din vestul Europei, cele din România încep tot mai mult să fie interesate de îmbunătăţirea sistemelor de risk managament şi compliance, în contextul în care se confruntă cu un număr în creştere de fraude interne sau potenţiale fraude interne, care riscă să le pună în pericol reputaţia şi patrimoniul.

Companiile care generează cele mai multe solicitări sunt din industriile de retail, investment, banking, producţie, farmaceutică, IT, oil & gas, construcţii, logistică, asigurări, telecom, management, servicii industriale etc.