Cercetătorii s-au concentrat pe cultura diferitelor câmpuri academice plecând de la ideea că prejudecăţile referitoare la inferioritatea intelectuală a femeilor ar putea explica de ce acestea sunt subreprezentate în domenii precum fizica şi chiar filosofia, care idolatrizează genialitatea.

"Există prejudecăţi culturale larg răspândite care leagă excelenţa intelectuală doar de bărbaţi, excluzând femeile", a declarat Sarah-Jane Leslie, prefesoară de filosofie la Universitatea Princeton, coautor al studiului publicat joi în revista americană Science.

"De exemplu, gândiţi-vă cât de dificil este. Chiar şi în cultura populară, să ne imaginăm o femeie ca fiind genialul detectiv Sherlock Holmes, doctor House din seria televizată sau eroul din filmul «Good Will Hunting», o tânără genială fără formare şcolară", a mai spus Leslie.

"Modelele feminine împlinite din punct de vedere intelectual sunt precum personajul Hermione Granger din seria «Harry Potter», care este descrisă precum o persoană foarte «aplicată» şi care studiază din greu", a continuat Sarah-Jane Leslie, adăugând că "orele lungi în care sunt citite cărţile din scoarţă-n scoarţă sunt văzute ca o realizare feminină, nu ca un semn de inteligenţă sclipitoare".

"Rezultatele cercetării noastre susţin ipoteza conform căreia avem de-a face cu prejudecăţi inconştiente înrădăcinate în stereotipuri privind bărbaţii şi femeile din societatea noastră", a spus Andrei Cimpian, coautor al studiului şi profesor de psihologie la Universitatea Illinois

Astfel, este posibil ca "membrii unui domeniu academic care caută calităţi intelectuale excepţionale să nu le poată vedea în cazul studentelor sau colegelor lor", a mai spus Cimpian.

"Rezultatul este că ar putea avea tendinţa de a judeca femeile ca mai puţin capabile de excelenţă în domeniul lor comparativ cu bărbaţii", a adăugat psihologul.

În aceste domenii unde excelenţa intelectuală este idolatrizată, femeile sunt astfel considerate a fi mai puţin capabile decât bărbaţii în a-şi îndeplini sarcinile academice, ceea ce duce la o participare feminină mai slabă.

Domeniile vizate sunt ştiinţele, tehnologia, ingineria, matematica, dar şi filosofia şi unele ştiinţe sociale precum economia.

Cercetătorii au constatat că acelaşi mecanism de prejudecăţi îi prejudiciază pe americanii de culoare, mai slab reprezentaţi, comparativ cu albii, în aceste domenii academice de nivel înalt.

Ca şi femeile, afro-americanii sunt ţinta stereotipurilor culturale negative referitoare la capacitatea lor intelectuală, ceea ce pare să îi descurajeze.

"Noi nu susţinem în acest studiu că faptul de a căuta sau de a valoriza talentul intelectual este un lucru rău sau că femeile sunt mai puţin sclipitoare decât bărbaţii", a spus Andrei Cimpian.

"Cercetarea sugerează că faptul de a transmite studenţilor ideea că excelenţa intelectuală este necesară pentru a avea succes ar putea avea efecte diferite asupra bărbaţilor şi a femeilor care vor să aibă o carieră în aceste domenii", a explicat psihologul.

Oamenii de ştiinţă au evaluat, de asemenea, trei alte ipoteze care ar putea explica subreprezentarea feminină în anumite domenii de cercetare.

Este vorba despre faptul că femeile ar putea evita profesiile care presupun un program prelungit de muncă, că sunt mai puţin capabile decât bărbaţii să reuşească în domenii foarte selective şi că ele ar fi surclasate de bărbaţi în disciplinele în care spiritul analitic este esenţial.

"Am ajuns la concluzia că niciuna dintre aceste situaţii nu poate explica subreprezentarea femeilor în ansamblul specializărilor academice", a spus Sarah-Jane Leslie.

Cercetarea a fost efectuată în Statele Unite ale Americii în rândul a peste 1.800 de studenţi şi doctoranzi din treizeci de discipline, cărora cercetătorii le-au adresat întrebări referitoare la calităţile necesare pentru a avea succes.