Armata israeliană a cerut o reaprovizionare pe 20 iulie, cu scopul de a-şi reface stocurile, a anunţat Pentagonul. Departamentul american al Apărării a aprobat vânzarea trei zile mai târziu.

"Statele Unite s-au angajat să garanteze securitatea Israelului şi este crucial pentru interesele naţionale americane să ajute Israelul să dezvolte şi să menţină o capacitate de autoapărare puternică şi reactivă", a declarat John Kirby, un purtător de cuvânt al Pentagonului, citat într-un comunicat.

"Această vânzare de armament este în concordanţă cu aceste obiective", a apreciat Kirby.

O parte a muniţiei provine dintr-un stoc al armatei americane creat pe teritoriul israelian pentru Tsahal în situaţii de urgenţă şi care are o valoare de aproximativ un miliard de dolari (746 milioane de euro).

Kirby a subliniat că această muniţie era stocată în Israel "de mai mulţi ani, cu mult înaintea crizei actuale".

"Decizia de a furniza muniţie din acest stoc este exclusiv de competenţa Departamentului Apărării şi nu necesită aprobarea Casei Albe", a precizat el.

Însă purtătorul de cuvânt al Pentagonului nu a spus dacă preşedinţia a fost implicată în decizia de a vinde cealaltă parte a muniţiei livrate Israelului.

Anterior Washingtonul a condamnat bombardarea unei şcoli ONU în Fâşia Gaza, deplângând faptul că "miile de palestinieni" îndemnaţi de către armata israeliană să-şi evacueze casele nu sunt în siguranţă în refugiile create de către Organizaţia Naţiunilor Unite.

Statele Unite "condamnă" acest bombardament, a anunţat Consiliul pentru Securitate Naţională - NSC, Cabinetul de Politică Externă al preşedintelui Barack Obama. "Îi condamnăm, de asemenea, pe cei care sunt responsabili că au ascuns armament în clădiri ONU în (Fâşia) Gaza", a declarat Bernadette Meehan, o purtătoare de cuvânt NSC.

În opinia Casei Albe, aceste evenimente încalcă neutralitatea ONU şi demonstrează necesitatea ajungerii la un armistiţiu "cât mai rapid posibil".