Aproape toată lumea a avut de-a face, la un moment dat în carieră, cu un coleg enervant. Într-un sondaj recent realizat de Kickresume, o platformă de construire de scrisori de intenţie şi CV-uri, 85% dintre respondenţi au spus că au fost nevoiţi să suporte un coleg iritant, iar 58% au menţionat că acest lucru le-a afectat negativ productivitatea, scrie un articol publicat pe platforma fastcompany.com. „Acest lucru ne influenţează performanţa şi comportamentul la locul de muncă într-un mod foarte real şi măsurabil,” a explicat Martin Poduska, şeful departamentului de conţinut de la Kickresume. „Doar 12% au spus că nu le afectează atât de mult munca, aşa că este clar că productivitatea scade atunci când oamenii sunt deranjaţi.”

Munca de la distanţă poate fi o soluţie

Poduska adaugă că trecerea la munca de la distanţă a ajutat unii angajaţi să creeze mai multă distanţă între ei şi colegii lor enervanţi, 45% dintre aceştia declarând că acest lucru a avut un impact pozitiv, în timp ce 22% spun că nu a avut niciun efect. „Doar 15% au spus că iritarea a crescut, majoritatea dintre aceştia fiind din Generaţia Z, care a avut probleme cu comunicarea scrisă în mediul de lucru de la distanţă,” spune el. „Ei au fost singurul grup de vârstă care a raportat o creştere a comportamentului enervant prin intermediul aplicaţiilor de mesagerie.”

Cele mai enervante obiceiuri ale colegilor de muncă

Conform studiului, cele mai enervante comportamente ale colegilor sunt:

1. Furtul de credit pentru munca altora
2. Micromanagementul
3. Să te plângi constant
4. Invadarea spaţiului personal
5. Furtul prânzului

Poduska spune că Kickresume a organizat sondajul pentru a oferi oamenilor o oportunitate de a-şi exprima frustrările şi de a identifica dacă ei înşişi comit unele dintre aceste greşeli majore. „Luaţi-le ca pe cinci reguli pentru o viaţă profesională mai puţin enervantă,” sugerează el. „Dacă cineva se întreabă ‘cum pot evita să fiu un coleg enervant?’, probabil că nu esteel acel coleg enervant, deoarece demonstrează un nivel de conştientizare de sine pe care persoanele cu adevărat enervante nu îl au.”

Cum să nu gestionezi colegii enervanţi

Conform sondajului, cei deranjaţi de colegii lor îşi imaginează adesea că trebuie să ia măsuri — uneori chiar extreme — dar rareori fac ceva productiv pentru a rezolva problema.

Studiul a arătat că 41% şi-ar dori să le spună colegilor enervanţi exact ce gândesc despre ei, 19% se roagă ca aceştia să-şi schimbe comportamentul, iar 11% recunosc că speră în secret că vor fi concediaţi. Un mic grup de aproximativ 6% doreşte să-i vadă umiliţi public, să le saboteze reputaţia sau chiar să recurgă la violenţă fizică împotriva lor. Cu toate acestea, majoritatea optează pentru o abordare pasiv-agresivă, cu 32% evitând pur şi simplu persoana enervantă, 12% vorbind despre ea altor colegi şi 10% ostracizând-o. Doar 17% îşi confruntă colegii enervanţi, iar doar 12% spun că au adus problema în atenţia departamentului de resurse umane.

De ce cresc frustrările la locul de muncă

Dacă simţi că un comportament enervant al colegilor devine din ce în ce mai comun, nu eşti singurul. Conform datelor interne de la Work Shield, un furnizor de soluţii pentru comportamentul necorespunzător la locul de muncă, plângerile legate de colegi au crescut constant în ultimii ani, cu salturi notabile la începutul pandemiei şi pe măsură ce angajaţii s-au întors la birou. „Sincer, cred că oamenii au uitat cum să se comporte în birou şi în jurul altor persoane,” sugerează Jared Pope, fondatorul şi CEO-ul Work Shield. El adaugă că mediul politic şi social mai larg se reflectă adesea în cultura de la locul de muncă, ceea ce înseamnă că lucrurile pot deveni deosebit de tensionate în preajma alegerilor sau în momente de sensibilitate culturală crescută.

Cum să confrunţi productiv colegii enervanţi

În loc să raportezi colegii enervanţi, să le distrugi reputaţia sau să visezi la concedierea lor, este important să încerci măcar să angajezi o conversaţie productivă, spune Abby Medcalf.Autoarea, psihologa şi gazda podcastului Relationships Made Easy explică faptul că majoritatea evită astfel de confruntări, dar spune că există moduri corecte şi greşite de a aborda colegii iritanţi. „De îndată ce îi spui cuiva ce a făcut greşit, acea persoană va înceta să te asculte, pentru că tot ce va face va fi să se apere,” spune ea. „Întotdeauna îi întreb pe oameni: ‘Vrei să ai dreptate sau să fii eficient?’ Poţi avea dreptate toată ziua, dar probabil nu vei fi foarte eficient.” În loc să confrunţi colegii despre obiceiurile lor enervante cu acuzaţii sau plângeri, Medcalf sugerează să îi abordezi cu curiozitate şi empatie. „Nu trebuie să fie un conflict, poate fi doar o discuţie,” spune ea. „Adesea, dacă pur şi simplu spui ‘pari foarte supărat, este ceva în neregulă? Eşti bine?’ într-un mod grijuliu, oamenii vor spune ‘ştii, nici măcar nu sunt supărat pe tine,’ şi apoi vor discuta despre ceea ce îi deranjează cu adevărat.”

Poate că răspunsul se află în noi înşine

Adesea, spune Medcalf, acele instanţe minore de comportament enervant la locul de muncă — şi sensibilitatea noastră faţă de ele — au mai puţin de-a face cu comportamentul în sine şi mai mult de-a face cu alţi factori de stres din viaţa noastră pe care ne simţim neputincioşi să-i gestionăm. De aceea, ea sugerează să ne concentrăm asupra noastră, nu asupra colegilor enervanţi, atunci când încercăm să gestionăm astfel de situaţii. „Când fac traininguri, îi pun pe oameni să se concentreze asupra lor înşişi şi nu asupra lui Bob de la contabilitate, pentru că este responsabilitatea ta să îţi menţii limitele la locul de muncă,” spune ea. „Sunt responsabilă pentru gestionarea emoţiilor mele, nu este treaba altcuiva, indiferent de cum se comportă.” Medcalf explică faptul că, în faţa enervărilor cotidiene de la locul de muncă, unii adoptă instinctiv o mentalitate de victimă, evită confruntările şi iau măsuri doar atunci când emoţiile se revarsă, niciuna dintre aceste abordări nefiind productivă. „Nu spun să nu mergi la un superior, şi nu spun să nu faci ceva extern dacă este nevoie,” spune ea. „Dar dacă aceasta este prima ta reacţie, sau dacă reacţia ta este să nu faci nimic până când totul se acumulează şi apoi mergi la un superior, aceasta este o problemă, pentru că eşti la fel de responsabil pentru mediul tău de lucru ca oricine altcineva.”