Sistemul tichetelor valorice are un potenţial important de creştere a productivităţii muncii, precum şi a stării de sănătate şi a nivelului de trai al angajaţilor şi al familiilor acestora. Tichetele valorice cresc venitul disponibil din muncă, stimulând consumul şi sprijinind economia locală, cu impact pozitiv asupra ofertei interne, a gradului de ocupare, a veniturilor bugetare şi a predictibilităţii mediului de afaceri. Ele contribuie totodată la reducerea economiei subterane şi evaziunii fiscale, precum şi a cheltuielilor de protecţie socială.

Tichetele valorice, îndeosebi tichetele de masă, pentru care s-au făcut calcule specifice pentru anii 2014 şi 2016, au o eficienţă remarcabilă în generarea de consum, locuri de muncă şi venituri bugetare, ca urmare a efectului de rostogolire a impactului lor pe şase „valuri” succesive de impuls economic.

Astfel, în 2016, sistemul tichetelor de masă a injectat în economie 5,7 miliarde de lei (volum de emitere), generând 104.440 locuri de muncă şi un consum total de 8,4 miliarde de lei, care include şi consumul generat de aceste locuri de muncă. De asemenea, încasările bugetare au fost de 2,3 miliarde de lei (TVA – 784,4 milioane de lei, contribuţii sociale – 396,4 milioane de lei, impozit pe salariu – 1 miliard de lei, impozit pe profit – 111,6 milioane lei), cu un sold pozitiv pentru bugetul public de 133 de milioane de lei. Studiul Academiei Române evidenţiază faptul că tichetele valorice, în special cele de masă, aduc la bugetul public venituri bugetare echivalente cu o rată de impozitare de circa 40%. Această eficienţă în asigurarea veniturilor bugetare, mai mare decât eficienţa tuturor impozitelor şi contribuţiilor sociale actuale, este posibilă datorită “ecoului” pe care, prin natura şi funcţionarea lor, tichetele de masă îl au în economia reală şi în cea nominală.

Performanţa economică, fiscală şi socială a tichetelor de masă le conferă un avantaj net faţă de  indemnizaţiile de hrană, prevăzute a le înlocui, de la 1 decembrie 2018, în cazul personalului plătit din fonduri publice. Pentru anul 2019, studiul arată că bugetul public ar câştiga 1,4 miliarde de lei dacă toţi bugetarii ar primi tichete de masă (la valoarea actuală de 15 lei pe zi) în locul indemnizaţiilor de hrană (în valoare anuală de două salarii minime brute pe economie), în condiţiile prevederilor noului Cod Fiscal. Pentru acelaşi an 2019, restrângând comparaţia doar la bugetarii din domeniul sanitar, calculele arată că bugetul public câştigă 360 milioane de lei prin acordarea de tichete de masă, în valoare de 15 lei pe zi lucrată, comparativ cu acordarea de indemnizaţii de hrană, conform prevederilor noului Cod Fiscal.

Este unul dintre motivele pentru care studiul recomandă amendarea Legii 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice astfel încât ordonatorii de credite să  poată acorda, în urma consultării cu sindicatele sau cu reprezentanţii salariaţilor, fie tichete de masă conform Legii 142/1998, fie indemnizaţii lunare de hrană reprezentând a 12-a parte din două salarii de bază minime brute pe ţară garantate în plată.

„Cifrele de mai sus, evidenţiate de Academia Română, nu lasă loc de interpretare în privinţa impactului benefic al tichetelor valorice atât asupra forţei de muncă, cât şi asupra economiei. Lista beneficiilor este generoasă şi mă voi referi la doar câteva dintre ele. Cresc veniturile şi puterea de cumpărare, ceea ce generează un nivel de trai mai bun şi o economie sustenabilă, prin stimularea producţiei interne şi a consumului. Cresc veniturile bugetare, atât prin creşterea bazei de impozitare, cât şi prin reducerea evaziunii fiscale ca urmare a folosirii circuitelor legale de decontare a tichetelor valorice. Creşte nivelul de loializare a salariaţilor faţă de angajatori, precum şi nivelul de responsabilitate socială a angajatorilor faţă de salariaţi. Sănătatea şi calitatea vieţii angajaţilor sunt mai bune datorită disciplinării obiceiurilor de servire a mesei prin utilizarea tichetelor de masă. Avem, aşadar, creşteri în domenii multiple datorită tichetelor valorice, care se dovedesc a fi un sistem benefic pentru toţi – angajaţi, angajatori, comercianţi, stat. Credem că toate aceste „plusuri” ar trebui să se constituie într-o bază solidă de argumente în favoarea încurajării angajatorilor – din mediul privat şi de stat – să folosească pe scară largă tichetele valorice, aşa cum se întâmplă, de altfel, cu succes în alte state europene”, a spus Elena Pap, Preşedintele APET.

Studiul de cercetare „Impactul economic, social şi financiar al sistemului tichetelor valorice (tichete de masă, tichete cadou, vouchere de vacanţă)” a fost derulat în lunile octombrie-noiembrie 2017, folosind tehnici de analiză calitativă şi cantitativă a datelor empirice disponibile pentru perioada 2009-2017.