Guvernul Germaniei se teme că Rusia ar putea profita de întreţinerea anuală a principalei sale conducte de export pentru a întrerupe complet aprovizionarea cu gaze a ţării, crescând riscul unei crize energetice de iarnă în cea mai mare economie europeană, scrie FT. 

La începutul acestei luni, Rusia a redus cu 60% fluxul de gaz prin Nord Stream 1. Conducta, una dintre principalele căi de transport a gazului rusesc către Europa, va fi oprită timp de aproximativ două săptămâni de la jumătatea lunii iulie pentru lucrările anuale de vară la aceasta.

Oficialii spun că sunt îngrijoraţi că Gazprom, gigantul rusesc de stat, ar putea opri complet livrările de gaz în timp ce NS1 este închis pentru reparaţii, subminând eforturile Germaniei de a umple depozitele de gaz înainte de sezonul de încălzire de iarnă.

"Situaţia aprovizionării este destul de strânsă şi fără ca NS1 să fie închisă", a declarat unul dintre ei.

Carsten Rolle de la BDI, confederaţia germană a mediului de afaceri, a declarat că în perioadele anterioare de întreţinere programată a NS1, Gazprom a compensat deficitul prin trimiterea către Germania a mai mult gaz prin Ucraina sau prin conducta Yamal-Europe, care trece prin Polonia.

"Dar există îngrijorarea că nu vor face acest lucru în acest an", a spus el. "Deja au redus fluxurile prin NS1 cu 60% şi nu au compensat prin creşterea fluxurilor prin alte conducte."

"Concluzia cu care rămâi este că acesta este un act ostil", a declarat Timm Kehler, şeful organismului de comerţ Zukunft Gas.

Markus Krebber, directorul executiv al companiei energetice germane RWE, a declarat că este "foarte clar" că decizia de a reduce fluxurile de gaze a fost "politică", "deoarece nu numai [gazul] care vine prin Nord Stream 1 [este] sub volumele contractate, ci şi prin alte conducte".

Rolle a declarat că Gazprom ar putea, de asemenea, să folosească întreţinerea planificată pe NS1 "ca pretext pentru a opri livrările de gaz pentru mult mai mult timp, invocând diverse motive tehnice".

"Care este garanţia că, la sfârşitul perioadei de întreţinere, se va obţine într-adevăr o revenire a gazului?", a declarat James Waddell, analist la Energy Aspects.

Temerile legate de NS1 vin în contextul în care Berlinul şi alte capitale europene conştientizează din ce în ce mai mult faptul că Rusia îşi înarmează exporturile de energie ca represalii la sancţiunile UE din cauza războiului din Ucraina.

Robert Habeck, ministrul german al economiei, a declarat duminică că Germania va redeschide centralele electrice pe cărbune dezactivate, în timp ce guvernul se străduieşte să consolideze aprovizionarea cu energie a naţiunii.

Habeck a declarat că nu poate exclude o nouă reducere a livrărilor de gaze. "Având în vedere situaţia actuală, trebuie să presupunem că Putin este pregătit să reducă şi mai mult fluxul de gaz", a declarat el miercuri.

Până în prezent, reducerea fluxurilor a avut un impact puţin tangibil asupra livrărilor Germaniei, deoarece consumul de gaz în timpul verii reprezintă doar un sfert sau o cincime din volumul din zilele reci de iarnă. Dar are un efect serios asupra eforturilor de umplere a instalaţiilor de stocare a gazelor înainte de sezonul de încălzire de iarnă.

În prezent, depozitele de gaz sunt pline în proporţie de 58%, iar guvernul doreşte ca acest procent să ajungă la 90% până la 1 noiembrie. Însă, din cauza problemelor cu NS1, importatorii de gaze sunt nevoiţi să cumpere volumele lipsă de pe piaţa spot la preţuri mult mai mari.